E.I. Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască ne poți spune câteva lucruri despre tine?

C.S. Nu există o întrebare mai grea decât acesta, nu există o provocare mai adâncă decât a afla cine ești cu adevărat. Îmi dau seama că sunt un om al contrastelor, și multă vreme am crezut că nu este în regulă să fie așa, nu-mi aducea împăcare, acceptare și nici tărie, forță de sine. Ei bine, acum știu că întrebarea „Cine sunt eu?” este întrebarea pentru care merită să-ți accepți contrariile, inocența și maturitatea, greșeala și reușita, rădăcinile și coroana, văile adânci și întunecate dar și piscurile de munte care te apropie mai mult de ceruri, de lumile nevăzute, în care soarele este mai aproape decât orice întuneric. Contrariile există pentru a-mi arăta ceea ce este incomplet în mine și pentru a primi cu blândețe și iubire părțile din mine care cer să fie văzute. Aceasta este întrebarea cea mai dificilă pe care o adresez clienților mei aflați în fotoliul, uneori, incomod dar vindecător al privirii în oglinda propriului suflet și cuget. Indiferent de ce descoperi ca răspuns, trăiește-ți viața! Răspunsuri convenționale despre mine le puteți găsi printr-un simplu search pe google. Acum am simțit să spun asta și, de ceva vreme, nu-mi mai pot permite să mă dezic de mine și să ofer altceva decât ceea ce sunt. Cine poate, să primească, să primească și să întoarcă, cine nu, căile nu se opresc aici.

E.I. Care a fost momentul în care scrisul a apărut în viața ta?

Scrisul a apărut în singurătate, mi-a însoțit, pentru început singurătățile, apoi tristețile, iubirile și trecerile, mi-a însoțit și punctat, ca pietre de aduceri aminte, viața. Nu am scris din necesitate, nu am scris pentru a mă salva, nu am scris terapeutic, am scris pur și simplu fără a căuta răspunsuri și fără a formula întrebări. Pare puțin credibil?

E.I. Îți mai imaginezi viața fără scris?

C.S. Da, îmi imaginez viața fără scris. Nu mi-o imaginez fără iubire, sub orice formă s-ar contura ea. Nu pot trăi în afara iubirii. Nu exist, în afara ei.

E.I. Care este cartea ta preferată din copilărie?

Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori disponibile pe Booknation.ro

C.S. Trebuie să fi fost Winnetou de Karl May, din moment ce chiuleam de la școala primară pentru a o citi.

E.I. Care este cea mai dificilă parte a procesului tău artistic?

C.S. Încercarea de a nu mă cenzura, de a scrie așa cum sângele curge fără a i se dicta. De a scrie așa cum ploaia cade într-un singur sens pentru că asta-i natura ei. Nădăjduiesc și știu, ca într-o bună zi, autocenzura negativă va dispărea. Lucrez la asta, la fel cum lucrez zi de zi la personalitatea mea, pentru ca moștenirea lăsată de cei din jurul meu, apropiați sau mai puțin apropiați, să nu devină și moștenirea mea. Lupta de a fi autentic în fiecare respirație este similară cu lupta de a fi autentic în fiecare literă.

E.I. Ce îți place să faci când nu scrii?

C.S. Mi-ar plăcea să nu fac nimic, să procastrinez la greu, chiar dacă asta are o semnificație negativă. Dar, deocamdată, nu sunt în stare să fac asta, așa că muncesc cel puțin 11-12 ore pe zi. Nu-mi plâng de milă, eu am ales să duc viața aceasta cu bunele și mai puțin plăcutele aspecte ale ei. Dar, zi de zi, învăț să o trăiesc, să iubesc, să mă accept și să accept, să călătoresc ori de câte ori am ocazia, să arăt iubire și să mă iert, mai ales să mă iert, pentru tot ce fac împotriva mea și împotriva a tot ce iubesc. Uneori e simplu, alteori e cumplit de greu.

E.I. Ce crede familia ta despre cărțile tale?

C.S. Nu mi-au vorbit nicio clipă despre vreo carte scrisă de mine, nu au fost la vreo lansarea sau vreun eveniment cultural organizat de mine din 2007 și până acum, de când mă ocup constant ori mai puțin constant de tot ce înseamnă literatură. Am fost surprins că unii membrii din familia extinsă mi-au cumpărat cărțile, dar nu mi-au oferit un feedback și nici nu l-am cerut. E un soi de sfială pe care nu o înțeleg, dar nici nu încerc să ridic bariera.

E.I. Care a fost unul dintre cele mai surprinzătoare lucruri pe care le-ai învățat în crearea cărților?

C.S. Cred că cel mai important lucru a fost să-mi permit să fiu vulnerabil, să nu mă ascund în spatele cuvintelor ci să mă arăt prin intermediul lor. O importantă lecție de asumare, așa cum sunt toate cărțile mele de până acum și toate cele care vor urma. Între utopie și realitate sunt tot eu, nu e nimeni altcineva, nu sunt sub personalitățile mele ce vor să-și strige existența, sunt tot eu, un întreg format din mai multe bucăți rupte, relipite, reclădite sau nou născute care se așează în a fi un sine.

E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?

C.S. Scriu pe blogul personal, pe site-ul profesional al cabinetului psihologic și, din când în când pe pagina de facebook. Am primit vești, că unele dintre cărțile mele se găsesc prin mai multe librării din țară, nu doar în Brașov (Librăria „Humanitas”, unde Mihail Vakulovski este mai mult decât o inimă și Librăria „St.O.Iosif”) ci și în București, Cluj-Napoca sau Timișoara. Dar, cel mai ușor cărțile-mi sunt găsite pe internet, minunatul Libris.ro găzduindu-mi ultimele trei cărți.

 E.I. Câteva cuvinte pentru cititorii BookNation.ro?

C.S. Dragilor, aflați cine sunteți cu adevărat și trăiți-vă viața pe care o doriți, nu pe ce cea care v-au programat-o ceilalți, fie ei părinți, iubiți(e) sau orice ar fi. Fiți voi înșivă și nu vă rușinați de ceea ce sunteți. Fiți liberi și asumați!