Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Cristina Dinu: Sunt o iubitoare de trăiri. În tolba vieții caut să adun experiențe, senzații și amintiri bogate.
Nu mă înscriu în convențional și nu urmăresc în viață acea siguranță vânată de majoritatea oamenilor ci sunt, așa cum îmi place să spun despre mine, „un om care nu trăiește ci arde”.
Am trecut prin iadul existenței și am adunat suficiente traume cât să am o nevoie acută, continuă de a nu uita de unde am plecat și de a le spune altora despre ce am învățat în drumul meu, oferindu-le astfel o altă perspectivă asupra vieții și poate chiar și un plus de valoare.
Creez obiecte de artă din metal și scriu încercând ca prin aceste două căi să transmit povești și mesaje.
Conform modului în care îmi trăiesc viața și modului în care îmi transmit mesajele sunt un om autoblocat între mase și elite.
B.N.: Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
C.D.: Cartea nu se adresează oamenilor capabili, elitelor sau unei nișe bine definită ci caută să atingă masele, pentru că cei de sus au toată înțelegerea necesară.
Schimbarea lumii ca tot, vine întotdeauna din partea mulțimilor. Ele trebuiesc educate, lor trebuie să li se acorde atenție și ele trebuiesc motivate să facă sacrificiile necesare pentru a produce un viitor mai bun.
Din punct de vedere literar am scris un dezastru de carte pentru că am căutat să povestesc despre viața mea și despre problemele întâmpinate în România într-un mod accesibil tuturor indiferent de nivelul cultural.
La finalul ei mi-am dorit ca cititorul să se simtă superior autorului, să nu o închidă considerând-o doar o lectură bună, ci să aibă sentimentul că „dacă un om inferior mie a putut rezolva probleme ca ale mele în această țară plină de corupție, răutate, lene și invidie, înseamnă că și eu pot”.
Nu este o carte de dezvoltare personală ci este un îndemn la dezbrăcarea de iluzii și de cerințele societății pentru a te putea motiva să trăiești încă o zi iar pe parcurs să lași ceva bun în jurul și în urma ta.
B.N.: Ce reprezintă titlul cărții pentru tine, ca scriitor?
C.D.: Înțelegerea faptului că nu ești numele tău, funcția/meseria ta, impresiile tale și ale altora despre tine, contul din bancă și tot ceea ce crezi sau ți s-a spus că ești.
Titlul este un îndemn la a te debarasa de toate aceste idei până ajungi la ceea ce te macină, te bucură și te definește intern pentru a putea accepta că viața asta este o continuă durere și tocmai asta este ceea ce o face să fie frumoasă.
B.N.: Care a fost momentul în care ai știut că trebuie să scrii o carte?
C.D.: Când am înțeles că sunt foarte mulți oameni în jurul meu care se luptă să fie ceea ce societatea cere, crezând că sunt defecți pentru că nu ating aceeași stare de bine afișată de cei din jur.
Am început să o scriu din nevoia de a îi face să înțeleagă că „la tăți ni-i greu” indiferent de imaginea oferită în lume.
B.N.: Cine a avut rolul cel mai importat în cultivarea pasiunii tale pentru lectură și carte?
C.D.: Tatăl meu era un cititor înfocat și urmându-i pasiunea am descoperit că lectura te ajută să trăiești mai multe vieți în cursul uneia singure, că autorii pot fi profesori, mentori și prieteni.
B.N.: Ce te-a inspirat atunci când ai scris această carte?
C.D.: Nivelul crescut al mentalității depresive din România. Ne lăudăm cu mințile luminate plecate în alte țări, devenite valori pentru alții, iar în cadrul granițelor acestei țări din ce în ce mai des și mai mulți promovează prostia și răutatea.
B.N.: Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice. Există vreun adevăr în asta?
C.D.: Nu știu dacă singuratice este termenul potrivit. Cred că persoanele ce scriu, compun și creează sunt iubitoare ale solitudinii și nu ale singurătății.
Probabil ideile se nasc mai ușor în mințile celor ce-și iubesc propria prezență și-și adoră timpul în care sunt în solitudine.
B.N.: Care este cel mai important lucru la o carte în opinia ta?
C.D.: Să lase ceva cititorului, orice, oricât de mic care să contribuie la o schimbare în bine la mult timp după lecturare. Să nu fie doar o experiență creatoare a unei stări de bine exclusiv în timpul lecturii.
B.N.: Dacă ai scrie o carte despre viața ta, cărei perioade i-ai dedica cel mai mult timp?
C.D.: Această carte este despre viața mea și m-am concentrat pe anii cei mai grei pentru că în timpul lor am învățat cel mai mult și m-am construit în omul care sunt astăzi.
B.N.: Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
C.D.: Editura Eikon. Am ales-o pentru că au ușile deschise pentru debutanți și pentru că țin sus ștafeta calității.
Nu publică din dorința de a face profit ci publică pentru a aduce valoare în viețile cititorilor.
Cărțile publicate de ei nu sunt bestselleruri extra super promovate ci sunt cărți cu și despre viață, cinstite și dornice să atingă nu doar să fie uitate pe un raft.
B.N.: Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
C.D.: Piața în sine! Pentru că este permisă această tendință a oamenilor de a se închide în hedonism.
Nu există o implicare din partea celor capabili, în educarea maselor, în culturalizarea lor, în dezvoltarea lor din simpli trecători prin viață în participanți activi și conștienți la construcția viitorului.
B.N.: Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
C.D.: Pe Facebook, pe Instagram, pe Youtube. Linkurile pot fi găsite pe site-ul www.cristinadinu.com
Cartea poate fi luată de la mine sau de pe site-ul editurii.
B.N.: Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
C.D.: Citiți și discutați idei, nu oameni, pentru că așa vă veți dezvolta imaginația, caracterul și viziunea asupra vieții.
Nu fugiți de greu pentru că oricât ați crede că bunurile materiale, apartenența la un grup și faima vă vor feri de viață, inevitabil va veni momentul în care veți rămâne doar cu voi înșivă și atunci tot greul va veni ca o avalanșă. Mai bine învățați să înțelegeți și să rezolvați căci așa veți fi pregătiți în fața oricărui eveniment.
