Emanuela Istrate: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască ne poți spune câteva lucruri despre tine?

Diana Petcu: Mă numesc Diana Petcu, dar îmi puteți spune și Gabi, și am 17 ani. Îmi place să cred că am o personalitate pregnantă care nu poate fi explicată atât de ușor, însă de dragul jocului de-a cunoașterea, mă pot rezuma la faptul că sunt o tânără ca oricare alta, care însă își permite să viseze și să aspire mai mult decât alții. Acest fapt m-a condus către lumea literaturii.

E.I. Cum a apărut pasiunea pentru scris în viața ta?

D.P. De când mă știu mi-a plăcut să-mi imaginez situații, să ghicesc ce se poate întâmpla în viitorul unui om, să dau frâu liber fantasticului, motiv pentru care compunerile din clasele primare erau partea mea favorită a zilei. Din cauză că nu pot stăpâni viața cum este ea, am decis să mânuiesc „marionetele scrisului”, fiind sigură că așa mă pot lua singură prin surprindere cu ideile care îmi vin pentru personaje, și să mă asigur totodată că fiecare își merită finaul, deși, recunosc, uneori personajele pe care le creez par să își ia viața în mâini și să ceară cu tărie un anumit destin, în ciuda eforturilor mele.

E.I. Cât de importantă este cercetarea pentru tine atunci când scrii o carte?

D.P. Cercetarea este cât de poate de importantă, atâta timp cât ea este făcută scurt și la obiect. Deja știm cu toții povestea cum că literatura este doar o oglindă a realității care nu o copiază în mod fidel și permite abaterea de la reguli. De aceea, cel puțin în romaul meu de debut, una din laturile pe care m-am axat a fost medicina. A trebuit să citesc destule documente și să analizez detalii de la cazuri și boli la felul în care numele personajelor le descriu pe acestea. Asta nu înseamnă că nu mi-am permis să adaug niște remedii miraculoase care par rupte din prea multă iubire pentru umanitate.

E.I. Ce ne poți spune despre cartea „Măști ale sufletului”?

D.P. Cineva mi-a spus la un moment dat că „Măști ale sufletului” este o carte autobiografică, ceea ce este fals, și extrem de adevărat în același timp. A trebuit ca timp de o lună și jumătate, perioada pe care am avut-o la dispoziție pentru a scrie cartea, să mă transpun nu numai în rolul protagonistei, ci a tuturor celorlalte personaje. Fiecare dintre ele este o parte din mine, ideologii care se bat cap în cap, dificultăți și nesiguranțe cu care mă întâlnesc des, însă la finalul zilei, nu pot fi într-atât de egoistă încât să leg existența personajelor mele de a mea. De aceea, nu pot declara romanul ca fiind autobiografic.

Trecând la o parte mai interesantă despre roman, pot spune că e plin de umor pueril, umor negru, iubire și drame ale existenței. Melina, personajul principal al romanului, este o tânără specială, singura capabilă să vadă Măști. Nici până acum nu pot da o definiție clară a ce sunt aceste personaje, Măștile, dar vă asigur că sunt extrem de asemănătooare tipologiilor de adolescenți pe care îi vedem zilnic. Doar că ei au o misiune de care depinde viața altora, și au nevoie de ajutorul Melinei pentru a o duce la bun sfârșit. De ce e Melina singura capabilă să intre în această lume a fantasticului, aflați în paginile romanului.

E.I. Citești mult și dacă da, cine sunt autorii tai preferați?

D.P. Recunosc, până să public, citeam destul de puțin, cu excepția lecturilor pentru școală. Însă în ultimii doi ani, odată cu intrarea la liceu la profilul de filologie, nu am avut de ales. Așa cum pofta vine mâncând, așa și unii autori de care nu m-aș fi atins la o primă vedere, cum ar fi Immanuel Mifsud sau Lisa Strømme, au devenit cei care mi-au marcat biblioteca, cel puțin în ultima perioadă.

E.I. Care este cel mai important lucru la o carte, în opinia ta?

D.P. A trebuit să mă gândesc câteva zile pentru a da un răspuns care să mă satisfacă la această întrebare, și încă nu am găsit unul concret. Având în vedere că în ultima vreme am citit tot ce mi-a căzut la mână, pot spune destul de sigur că eu, ca cititor, am nevoie de mister, de întrebări care mă fac să vreau să nu las cartea din mână. Scene care să mă intrige, citate care să mă marcheze, personalități puternice care să mă inspire, pe scurt, să aibă impact emoțional. E exact ceea ce am încercat să creez și în romanul meu, și, sper eu, mi-a reușit.

E.I. Cine te-a susținut cel mai mult atunci când ai publicat prima carte?

D.P. Publicarea cărții o datorez în totalitate mamei. Dacă nu ar fi fost ea, cu siguranță documentul rămânea și acum ascuns. Ea este cea care a descoperit din întâmplare primele capitole ale romanului și le-a trimis fără știrea mea editurii Adenium. Din acel moment, pot spune că am avut o armată de oameni care mă susțineau să termin acest roman.

E.I. În prezent lucrezi la o noua carte?

D.P. Recunosc, am avut multe tentative de a începe un nou roman, mai mult datorită cititorilor care voiau partea a doua pentru „Măști ale sufletului”, sau orice altceva aș fi publicat. Însă momentan mi-am părăsit scaunul de scriitor și am luat tronul cititorului, cel puțin în perioada care urmează. Mă voi focusa pe examene, și cu prima ocazie când mă voi simți mai împăcată cu timpul meu, voi scrie din nou. Un alt motiv pentru care am luat o pauza a fost și nemulțumirea că mentalitatea mea nu s-a schimbat îndeajuns. Când va veni cel de-al doilea roman, va veni cu un alt suflu, mai proaspăt, nu neapărat mai matur, dar mai cizelat, cu noi perspective. Nu ma pot apuca de scris dacă nu sunt convinsă că pot oferi ceva mai bun decât ce am făcut până acum.

E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?

D.P. Cât de curând veți putea accesa pagina mea oficială unde voi posta nu numai activitatea mea în literatură, dar și cea muzicală. Momentan, pagina Măști ale sufletului vă oferă mostre din roman, pentru a vă putea convinge că este o lectură plăcută, care vă poate schimba perspectiva asupra vieții.

Cartea o găsiți în librăriile Junimea și Humanitas, iar online pe emag.ro și elefant.ro. Pentru discount și semnătură, mă puteți contacta în privat pe contul meu de facebook Diana Petcu.

E.I. Câteva cuvinte pentru cititorii booknation.ro?

D.P. Din experiență personală, și cu riscul de a da într-un clișeic nefavorabil unei prime impresii bune, nu judecați o carte după copertă. Dați o șansă oricărei cărți. Și totodată, citiți în timpul liber doar ce simțiți că e hrănitor pentru sufletul vostru și nu din obligație. Am și eu plăcerile mele vinovate în literatură de care nu ma voi dezice, așa că sper să rămâneți sinceri și voi înșivă cu gusturile voastre. Găsiți autorul care vorbește pentru voi, și cine știe, poate îl veți găsi chiar aici, pe booknation.ro.