Interviu cu Ioan Bucşa, autorul cărții “Jurnal de trăiri în călătorii”

Emanuela Istrate: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Ioan Bucşa: Profesia mea e dintotdeauna şi ocupaţia mea: jurist. Sună teribil de prozaic, faţă de cum mă cunosc cei   care  au reuşit asta: un călător înrăit, un iubitor al poeziei şi jazzului, al muntelui şi-al mării sălbatice, al lui Dali şi Nichita, al zăpezii şi macilor, al lui Camus („Iubesc această viaţă cu toată fiinţa mea şi vreau să vorbesc despre ea în libertate …”). Întotdeauna trebuie să ai un miez stabil, poate chiar rigid, pe care să se poată sprijini entuziasmul, emoţia, exuberanţa trărilor.
 
E.I. Care a fost momentul în care scrisul a apărut în viața ta?
 
I.B. Probabil de când am învăţat să scriu, scriu, dacă ar fi să glumesc! Am scris poezii, eseuri, am ţinut mai multe jurnale, am “editat” chiar o revistă manuscris “Orion, floare de morcov” (titlu împumutat de la scriitorul francez Jean Giono). Aşadar scrisul a fost şi este mereu prezent în viaţa mea, în diverse forme.
        
E.I. Cum s-a născut cartea “Jurnal de trăiri în călătorii”?
 
I.B. Practic eu n-am scris cartea asta aşa cum poate se scrie ceva, eu am trăit zilele drumurilor mele din ultimii aproape zece ani. Am călătorit destul de mult şi n-am lăsat să treacă o zi fără să-mi notez ce am văzut, dar mai ales ce am simţit, ce m-a emoţionat, fapte banale, mărunte de multe ori, magnifice alte ori. Au fost foarte multe seri şi nopţi când ajungeam la hotel şi la ora unu, şi la ora două, şi atunci “povesteam” trăirile zilei, la propriu îi povesteam unui om drag din viaţa mea care n-a călătorit niciodată cu mine. Şi aşa am văzut locuri şi oameni de la tundra norvegiană până la grecul care făcea pâine în satul Pefki din insula Evia, de la zăpeziile veşnice la 3777 metri în Chamonix Mont Blanc până în satul Pubol, în castelul Galei Dali, dintr-un Muntenegru absolut verde până în St. Georgen Im Attergau, Austria, nins în a doua zi a anului, din Camino di Santiago de Compostela pe muntele Ypsarion şi aşa mai departe. Acum îmi pare rău că nu am lăsat datarea paginilor cum erau iniţial şi chiar multe pasaje cu adresarea directă celei careia îi povesteam. Poate la o altă ediţie (deja sau mai adăugat nişte drumuri şi capitole după ce cartea a plecat la tipar) voi aduce cartea la un jurnal datat zi de zi.
Aşadar totul e scris “din prima”, nu cred că am mai modificat, pe ici pe colo, nici 5% din frazele, propoziţiile date de starea aia de atunci când au fost scrise.
     
E.I. Când ți-ai dat seama că vrei să fii scriitor?
I.B. Întotdeauna mi-am dorit să fiu scriitor şi acum îmi pare bine că nu am ajuns, sunt doar un autor. Faptul că n-am ajuns niciodată scriitor m-a ajutat să citesc mult mai mult, să scriu despre orice şi oricând, să-i privesc cu un ochi critic pe scriitori şi să ajungă să mă fascineze scrierile şi vieţile multora.
 
E.I. Ce valoare crezi că oferi prin cartea ta?
 
I.B. Cu toate că titlul cărţii mele te-ar duce cu gândul la un ghid de călătorii, nu e deloc aşa. Ceea ce am sperat mi se confirmă din ce în ce mai des prin feedback-ul de la cititorii mei. Aproape toţi mi-au spus au fost pagini în care au citit despre locuri unde n-au călătorit niciodată şi trăirile mele aproape deveniseră ale lor, sau locuri pe care l-au vizitat însă emoţiile şi entuziasmul meu i-au făcut să le simţă altfel, să le vadă din alt unghi, să-şi împlinească amintirea. Surprinzător e şi faptul că pasaje diverse plac unora şi altora, chiar pagini care iniţial nu erau favoritele mele. Cred că valoarea cărţii mele stă  în bucuria pe care am transmis-o cititorilor. La puţin timp după ce fusese lansată cartea am primit un scurt mesaj « Îmi place aşa de mult cartea, e ca o prăjitură şi îmi impun să citesc câte puţin să mai am şi mâine şi poimâine, să nu se termine ».
 
E.I. Care este cea mai dificilă parte a procesului tău artistic?
I.B. Cea mai dificilă parte a scrisului meu într-un astfel de jurnal a fost “transcrierea” cât mai fidelă a trăirilor mele de peste zi, seara, noaptea, în camera de hotel. Cu cât orele trec, multe se estompează şi pentru mine esenţial era să redau trăirea aşa cum a fost ea. După “ecourile” primite se pare că am reuşit destul de bine.
 
E.I. Ai un obicei zilnic de a scrie?
I.B. Aproape zilnic.
 
E.I. Cât de activ ești pe social media?
I.B. Nu mă pot lăuda cu aşa ceva. Fiind un tip solitar explicaţia porneşte desigur de aici.
 
E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
I.B.După ce am avut lansarea cărţii la Bookfest în mai 2017 şi apoi prezentarea la Festivalul de carte şi muzică Libris din Braşov (oraşul în care trăiesc), cartea poate fi cumpărată on-line (librăriaeminescu.ro., librariacoresi.ro, cel.ro, domo.ro, price.ro, elibrar.ro, cărturescu.ro, libris.ro,mediadot.ro, etc.)
 
E.I. Câteva cuvinte pentru cititorii BookNation.ro?
 
I.B. N-a fost drum în care să nu trăiesc momente în care sa mă sufoc de emotie, indiferent unde, nu degeaba cineva mi-a spus “tu eşti altfel decât toţi oamenii, simţi mult mai mult, trăieşti mult mai intens”. N-aş vrea ca cititorii să repete extremele simţirilor mele, dar aş vrea ca, după ce citesc Jurnalul de trăiri în călătorii, mulţi dintre ei să rămână cu bucuria povestirilor citite.
Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)
BOOKNATION.RO ÎȚI FACE PLINUL DE CĂRȚI!
Am dat drumul la un concurs inedit în care poți câștiga 7 super cărți 📖! Dă click pe butonul de mai jos pentru a te înscrie și pentru a descoperi cărțile! 👍

PARTICIPĂ LA CONCURS

Iubim comentariile tale :)