Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori oferite de Booknation.ro

Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Lucian Zup: M-am născut în Iași în 1978. În prima parte a copilăriei am fost cam năzbâtios, ca să folosesc un eufemism. Contactul cu cărțile m-a liniștit. Poate intrasem fără să știu într-un fel de terapie prin literatură. A fost și o acțiune ce ținea de înfruntare a lumii exterioare. Pe lângă uzualele lumi interioare pe care le foloseam drept refugiu, părinții îmi limitau timpul rezervat pentru lectură, punându-mi în vedere că mai importantă e școala, căci ea „te face om”.

Așa că le făceam în ciudă, stricându-mi ochii în întunericul străpuns doar de felinarul stradal, deschizând cartea pe sub bancă sau profitând de orice alt moment când ei nu erau atenți. La maturitate am devenit din nou neliniștit: am schimbat mai multe slujbe (ultima, cea de bibliotecar, se pare că m-a făcut să rămân mai fidel unei ocupații), mai multe țări (perioade petrecute în SUA și în Franța), mai multe soții (trei căsnicii până la ora actuală).

Am început să scriu pe la 10 ani, socotind scrisul un proces ce se hrănește din și continuă lectura. Am publicat primul roman la 20 de ani. De curând mi-am deschis o editură pentru a avea mai multă libertate în scris și publicat.

B.N.: Ce ne poți spune despre cartea / ultima carte pe care ai scris-o?
L.Z.: Cicatrici de lup e un roman dintr-o serie inițiată odată cu Virusul din pădurea noastră. Se adresează copiilor, dar și iubitorilor de fantastic și comic. Seria are elemente distopice, spre exemplu societatea creată de animalele dintr-o pădure care consideră că felul cum o duce omul e bun. Prin urmare, se injectează cu un ser care le dă darul vorbirii și unele dintre ele adoptă ce-au apucat să vadă la oameni. Nu toate lucruri pozitive.

Noul roman se depărtează într-o oarecare măsură de comicul celor precedente în cadrul seriei, mizând mai degrabă pe mitic și simbolic. Un pui de lup care încearcă să transporte cadavrul bunicului său înapoi la haită. Oarecum este și un roman ecologic. Vorbește despre natura care nu se vrea epuizată.

B.N.: Dacă trebuie să alegi între personajele tale, care îți este cel mai drag?
L.Z.: Toate îmi sunt dragi, însă sigur că protagonistul, puiul de lup, îmi este cel mai apropiat de suflet. Probabil și dintr-o contaminare a perspectivei. L-am simțit cum crește și înfruntă pericolele pe măsură ce scriam. Câteodată nu-și putea stăpâni lăbuțele și o lua la goană înaintea mea, lăsându-mă să scriu după urmele lui de pași.

B.N.: Există o ordine în procesul creativ? Întâi intriga și după aceea personajele? Sau invers?
L.Z.: La început a fost ideea romanului, pe care a trebuit să mi-o clarific treptat, sub schema unei intrigi. În paralel s-au arătat și personajele, despre care tocmai descopeream că le ținusem multă vreme ferecate în mine și aveam nevoie să le las la lumină.

B.N.: Cât de greu este să respecți deadline-urile impuse de editură?
L.Z.: Având propria editură, singur îmi stabilesc deadline-urile. Adică nu prea am așa ceva. Altfel spus, procesul creativ îl determină pe cel editorial.

B.N.: Ai transpus anumite trăsături de caracter personale în personajele cărții tale?
L.Z.: Desigur. Deși nu de fiecare dată identificarea trăsăturilor personale în personaje urmează același traseu. Uneori personajul e variantă a mea în care aș vrea să mă transform. Alteori e o variantă lăsată în trecut.

B.N.: Ce teme delicate ai vrea să abordezi dar încă nu ai curajul să le așterni pe hârtie?
L.Z.: Cred că scrisul e o expresie a libertății, iar temele delicate n-ar avea de ce să lipsească.

B.N.: Ai câteva tips and tricks pentru autorii care aspiră să ajungă ca tine?
L.Z.: Să citească mereu, să scrie cât mai mult. Chiar dacă se întâmplă să n-ai inspirație într-o zi, așterne câteva rânduri. Dacă nu te vei îndura să le arunci într-o zi cu mai multă inspirație, oricum ți se vor părea amuzante ca experiență.

B.N.: Se spune că prima carte publicată este întotdeauna cea mai dificil de realizat. Este adevărat sau procesul creativ este la fel de greu indiferent de numărul de cărți?
L.Z.: Procesul creativ e la fel, indiferent de număr. Contează mai degrabă natura sau starea de dispoziție a scriitorului. Sunt naturi fericite pentru care scrisul e un proces ușor, cu multe nuanțe vesele. Pentru mine implică o suferință în timp ce înaintez pe rândurile albe.

B.N.: Știm din statistici că românii citesc puțin. Cine și cum ar putea schimba asta?
L.Z.: Ar trebui dezvoltate programe naționale de stimulare a lecturii. Altfel publicul va rămâne constituit din câțiva cititori izolați.

B.N.: Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
L.Z.: Am o pagină de facebook pe Lucian Zup, goodreads, amazon, canal youtube, instagram și twitter pe Editura Zupia. Cărțile mele sunt vizibile pe zupia.ro, iar romanul de față poate fi achiziționat de aici.

B.N.: Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
L.Z.: Fiți aproape de scriitori, căci fără voi noi nu existăm!

Vezi Top 100 cărți ale anului 2023