Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori oferite de Booknation.ro

Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Mariana Bendou: M-am nãscut şi locuiesc în Oneşti, judeţul Bacãu, România. Sunt profesor, scriitor membru al Ligii Scriitorilor Români, artist plastic membru al Uniunii Creatorilor de Artã, textier membru al Uniunii Compozitorilor Români, promotor cultural, exeget, traducãtor de limba francezã (am obţinut, în anul 2019, Premiul trei ca traducãtor de limba francezã la Festivalul Internaţional „Renata Verejanu” din Republica Moldova), ziarist, Redactor Şef al Revistei internaţionale de educaţie, culturã şi civilizaţie „Foaie de Cenaclu EXPRESIA IDEII” şi Redactor Şef Adjunct al Revistei Nord-Est Cultural. Nu, în ultimul rând, sunt mama unui bãiat extraordinar pe care-l iubesc foarte mult. Mã exprim literar atât în limba românã cât şi în limba francezã publicând de mai mulţi ani în ambele limbi.

B.N.: Ce ne poți spune despre cartea / ultima carte pe care ai scris-o?
M.B.: Ultima carte a mea, publicatã în anul 2020, la Bucureşti, se numeste “De la Uz la Tizi Ouzou, pe firul apei şi al istoriei” şi face parte dintr-un proiect de mediere culturalã algeriano-român pe care l-am demarat în anul 2009 odatã cu primul meu volum de debut ca autor. Este vorba despre volumul de versuri bilingv (francez-român) cu titlul “Amour Amazigh / Dragoste de Om liber”. Din seria cãrţilor personale publicate în cadrul acestui proiect de mediere culturala mai fac parte „Poésies pour mon mari / Poezii pentru soţul meu”, “Contes kabyles / Poveşti cabile” (care mi-a adus Trofeul Simpozionului Internaţional “Universul Ştiinţelor de la Slãnic Moldova în anul 2016) şi „Poésies pour mon mari / Poezii pentru soţul meu / Tamedyazt i wergaziw” în variantã trilingvã , realizatã împreunã cu prof. dr. Rachida Ben Sidchoum din Algeria.

Am în curs de editare volumul de studii şi cercetãri „Mic dicţionar român – francez – tamazight – / Petit dictionnaire roumain – français – mazigh / a segzawal a mezsyan ta romanit – ta fransist – ta maziqht „ la care colaborez  cu scriitorul şi profesorul universitar algerian Hacène Sahki. De asemenea, traduc în limba românã volumul de versuri „Di lǧǧera n wawal / Au fil des mots / Pe firul cuvintelor” al poetului algerian de origine cabilã Ait Slimane Hamid şi am în vedere o carte de versuri trilingvã „Tamazight / Femme Libre / Femeie Liberã” pe care o voi realiza împreunã cu poetul algerian Houcine Louni. Mai am în lucru şi un roman cu titlul „Soţul soţiei mele” care trateazã întâlnirea dintre douã culturi şi civilizaţii, cea românã şi cea cabilã în contextul zilelor noastre…

Aceastã ultimã carte a mea, “De la Uz la Tizi Ouzou, pe firul apei şi al istoriei”, este rezultatul a câtorva ani de studii şi cercetãri aprofundate pornind de la similitudinea (pe care am sesizat-o) celor douã toponime “Uz” din România şi “Ouzou” din Algeria. Trebuie sã mãrturisesc faptul cã mi-au fost de mare folos în aceste cãutãri cunoşţinţele şi deprinderile mele de profesor de geografie şi de limba francezã nu doar calitatea de scriitor…

Mergând “pe firul apei şi al istoriei”, aveam sã înţeleg cã nu am de-a face nicidecum cu o utopie pentru că între cele douã regiuni cu numele “Uz” există multe asemănări geografice şi probabile legături istorice care se pierd în timp şi asupra cãrora am dorit sã atrag atenţia. Aşa cum se ridicã unele semne de întrebare asupra originii dar şi în privinţa continuităţii poporului român în spaţiul carpato – danubiano – pontic precum şi asupra ariei sale de etnogenezã. Dan Teodorescu, Preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Iaşi-Nord Est şi membru Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România care semneazã prefaţa cãrţii, o considerã “pertinentă teză de doctorat” impresionat fiind de cantitatea şi calitatea informaţiilor prezentate cititorului.

B.N.: Când ai avut acel declic care te-a făcut să realizezi pasiunea ta pentru cărți?
M.B.: Am îndrãgit cãrţile încã din copilãrie deoarece pãrinţii mei îmi cumpãrau la fiecare salariu câte o prãjiturã dar şi câte o carte pe care o citeam pe nerãsuflate pânã la final cu riscul de a-mi sacrifica somnul… Aşa cã aproape firesc m-am apucat sã scriu şi eu încurajatã fiind şi de notele bune obţinute pentru compunerile de la şcoalã. Am descoperit astfel cã îmi place sã scriu. Am avut apoi şi norocul existenţei în oraşul meu al unui cenaclu literar pentru copii, “Zburãtorul”, în care am debutat publicistic (poezie şi prozã). Ulterior, s-a mai adãugat acestora şi visul de a îmi vedea numele scris pe o carte…

B.N.: Numește cartea care te-a introdus în universul lecturii.
M.B.: În clasa a doua, învãţãtoarea mea a avut ideea ca fiecare bãiat sã ofere un dar unei colege pe care o apreciazã cu ocazia Zilei de 8 Martie. Bucuria mea a fost dublã pentru cã mie mi-a oferit cadoul exact baiatul pe care îl simpatizam pe atunci (şi care era şi partenerul meu de la dansuri populare !) şi pentru cã acesta s-a gândit sã îmi ofere … o carte. Celelate colege de clasã primiserã dulciuri, jucãrii sau flori. Cartea primitã de mine era micuţã şi frumos ilustratã aşa cã m-a cucerit de la bun început. Purta un titlu exotic “Dragonul roşu” şi am învãţat-o pe de rost fascinatã de poveştile unei ţãri despre care nu mai auzisem pânã atunci. Imaginaţia mea o luase razna şi cerea mult mai multã cunoaştere…

B.N.: Care este eroul tău de carte preferat?
M.B.: Nu am avut niciodatã un erou preferat ci m-au captivat mai mult detaliile acţiunii, psihologia personajelor, costumele, … cred cã am urmãrit cãrţile ca pe nişte filme… Totul era visual! Dacã mi-a plãcut cumva un personaj, a fost doar pentru cã m-am putut identifica cu el, chiar de era bãrbat sau femeie. Prin urmare, personajele mele preferate s-au schimbat odata cu vârsta şi cu preocupãrile mele dar aş pot vorbi despre un personaj preferat ca tipologie: personajul altruist şi tenace care îşi depãşeşte la final condiţia!

B.N.: Ai apela vreodată la un pseudonim?
M.B.: Da, spre exemplu în literatura din mediul virtual, am debutat şi am activat deja o vreme ca “Maryenutza” (diminutivul unei fetiţe) pentru cã le propuneam cititorilor mei o poezie nouã, existenţialã , cu versuri şi cu figuri de stil puţine dar profunde şi complexe în care priveam lumea şi pe mine însãmi cu ochi de copil.

B.N.: Te implici în procesul de design al coperții cărții tale?
M.B.: Da, întotdeauna; sunt foarte exigentã cu asta. Coperta este prima întâlnire a cititorului cu cartea; el este atras în mod subiectiv mai întâi de copertã şi dupã aceea de conţinut. Eu m-am pus întotdeauna în postura acestui consumator de carte , al produsului cultural pe care l-am oferit. Coperta cãrţii este ca o barierã; dacã cititorul trece de ea, atunci lectura e asiguratã. O a doua barierã a cãrţii ar fi prefaţa…

B.N.: Care este topul internațional de carte în care ai vrea să ocupi prima poziție?
M.B.: Depinde ce aţi vrut sã spuneţi prin cuvântul “top internaţional de carte”?! Sensul este foarte larg… Şi , apoi, îmi este greu sã aleg pentru cã am abordat tot felul de texte şi scriu atât în limba românã cât şi în limba francezã. Am scris poezie, prozã, teatru, studii şi cercetari, conferinţe, am fãcut traduceri, etc.… Am obţinut diverse premii valoroase dar nu cred cã acesta este lucrul cel mai important, nu acesta îmi este ţelul.

Eu îmi doresc sã ajung la cât mai mulţi cititori, de diverse condiţii şi în prezent şi în viitor pentru cã ceea ce scriu eu este o creaţie universal valabilã. Îmi mai doresc desigur sã fiu apreciatã şi de cãtre specialiştii în literaturã dar şi de cãtre cititorii ocazionali sau mai puţin avizaţi, din ţarã dar şi din strãinãtate…Ba, da, cred cã da, un “top” ar fi ca Mariana Bendou sã rãmânã un nume de referinţã al literaturii române !

B.N.: Cum ți-a schimbat perioada de pandemie stilul de viață și tabieturile de scris?
M.B.: Absolut cu nimic! Poate doar cu faptul cã au lipsit evenimentele literare în care sã mã fi întâlnit cu scriitorii sau cu cititorii în realitate. Dar am reuşit acest lucru foarte bine în mediul online prin intermediul TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) pe care eu le stãpânesc oarecum şi chiar am pledat adeseori pentru utilizarea noilor tehnologii în literaturã.

De altfel, eu sunt prima care am adus literatura românã pe facebook în anul 2010 prin intermediul unui grup virtual numit “Clubul Marianei Bendou” care a devenit ulterior binecunoscutul “Club EXPRESIA IDEII”. Anterior mai iniţiasem şi dezvoltasem o reţea literarã internaţionalã virtualã în limba francezã numitã “Ronde Francophone” pe Ning.

B.N.: Știm din statistici că românii citesc puțin. Cine și cum ar putea schimba asta?
M.B.: Nu cred ca românii citesc mai puţin astãzi şi nu cred cã citesc mai puţin decât alte popoare ci cred cã se citeşte mai puţin pe hârtie, cartea pe hârtie devenind astãzi un lux deoarece preţurile au crescut foarte mult odatã cu liberalizarea editurilor. E normal şi pentru cã timpul liber al românilor este tot mai limitat . Se citeşte în schimb din ce în ce mai mult online, mai ales când este vorba despre cititorii tineri.

Lectura virtualã îţi dã independenţã de mişcare şi comoditate , îţi permite şi selecţii ori analogii, îţi permite suplimentarea unor informaţii prin accesul altor pagini internet, etc. Votez pentru acest tip de literaturã şi mã bucur cã s-a inventat ebook-ul! Iar pentru cã am vorbit aici despre tinerii cititori , mai ales , adolescenţii, care sunt principalii acuzaţi cã nu mai citesc ori …Doresc pe aceastã cale sã atrag atenţia cã în literatura românã actualã existã o breşã, literatura pentru adolescenţi este aproape inexistentã.

Se scrie mult cu şi despre vârstnici, adulţi sau copii dar mai nimic despre adolescenţi , despre cei care, mai ales în societatea haoticã a zilelor noastre, au cele mai multe probleme şi întrebãri care aşteaptã rãspunsuri. Şi atunci, cum sã citeascã adolescentul de astãzi texte aparţinând unor scriitori vârstnici, atoateştiutori şi egocentrişti care evocã momente din trecutul mai mult sau mai puţin îndepãrtat (pentru cã acestea sunt subiectele lor favorite!) în care nu se pot regãsi ori pe care nu şi le pot imagina?…

Sã nu uitãm şi faptul cã adolescenţii zilelor noastre sunt extrem de pragmatici iar dezvoltarea tehnicii i-a obligat sã aibã alte centre de interes. Insist pe aceste lucruri având în vedere şi formaţia mea de profesor care, predând ani de zile literaturã la un liceu , a remarcat cu tristeţe zbaterea şi abandonul, apatia, adolescenţilor – elevi. De aceea, în anul 2015, am şi iniţiat şi organizat la nivel naţional un concurs de lecturã la prima vedere pentru adolescenţi cu titlul “Citesc, deci exist!” care s-a bucurat de succes. În consecinţã, “schimbarea” despre care m-ati întrebat este foarte complexã, îndelungã şi radicalã chiar dureroasã.

Ea ar trebui sã implice deopotrivã numeroşi factori decizionali (scriitori, critici literari, cadre didactice, psihologi, etc.) pentru cã este o problemã în principal de mentalitate şi ar însemna un moment de realã cotiturã în peisajul literar românesc. Nimeni nu se întreabã şi cine va mai scrie în limba românã în viitor ci se întreabã doar “de ce nu se citeşte astãzi? ”Neglijând generaţia cititoare tânãrã, condamnãm la dispariţie generaţia scriitoare din viitor!

Şi aşa se menţine permanent în literatura românã o prãpastie oarecum fireascã, pânã la un anumit punct, a generaţiilor în care cei mai în vârstã au tendinţa sã dea sfaturi iar cei tineri sã nu le primeascã dar, cel mai trist , mi se pare faptul cã, pentru a devenit scriitor în România actualã, un tânãr trebuie mai întâi sã vorbeascã ori sã îl copie pe un “clasic”… Dar dacã are din start o idee nouã…este negat şi / sau anihilat!

B.N.: Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
M.B.: Cred cã o simplã cãutare pe Google ar putea oferi destule informaţii despre mine şi activitatea mea, din publicaţii sau de pe diverse pagini specializate create pe facebook, Twiteer, Wikipedia, WordPress, etc. Din nefericire, ca majoritatea scriitorilor romani, de altfel, în contextul crizelor actuale, nu mi-am permis nişte tiraje editoriale fantastice de aceea cãrţile mele s-au epuizat rapid, fiind mai tot timpul oferite de cãtre mine în cele mai diverse ocazii cum ar fi lansãri de carte, premii pentru concursuri, schimburi de carte, donaţii, etc. Cãrţile mele au ajuns astfel în multe şi neaşteptate locuri din ţarã şi din strãinãtate, atât la persoane fizice cât şi la bibloteci. Mai am însã în lucru multe cãrţi şi dacã cineva şi le va dori, va putea lua legãtura cu mine…

B.N.: Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
M.B.: În primul rând , am cuvinte de mulţumire şi de apreciere pentru echipa “Booknation.ro” pentru ineditul şi valorosul sãu proiect precum şi pentru amabilitatea acestui interviu. În al doilea rând, cititorilor “Booknation.ro” le doresc sã fie cât mai sinceri cu ei înşişi în alegerea cãrţilor, fãrã idei preconcepute şi fãrã o eventualã jenã, deoarece cartea aleasã le corespunde unei anumite nevoi reale. Sã rãmânã fideli cãrţilor şi sã respecte autorii care le-au scris pentru cã în cãrţi este viaţa lor adevãratã. “O carte vine întotdeauna la cel care trebuia sã o citeascã aşa cã nu refuzaţi, vã rog, lectura ei!”

CAUTĂ CĂRȚILE SCRISE DE MARIANA BENDOU ÎN LIBRĂRIA TA PREFERATĂ:

► LIBRIS.RO ► ELEFANT.RO ► CARTURESTI.RO ► LIB. DELFIN

📫 Abonează-te la noutățile noastre


Îți trimitem un email pe săptămână cu cele mai interesante concursuri și reduceri irezistibile la cărți!