Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori oferite de Booknation.ro

Gheorghe Constantinescu scriitor

Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Gheorghe Constantinescu: Sunt o persoană normală, cu preocupări normale şi care nu posedă absolut nimic ieşit din comun. Sunt perfecţionist, nu îmi place să fac lucrurile de mântuială şi ţin la detalii. Am o memorie extraordinară, ţin minte şi cele mai neînsemnate lucruri. Îmi place tot ceea ce este drăguţ, îmi plac obiectele mici cu mare încărcătură emoţională. Sunt vesel în cea mai mare parte a timpului şi pot să spun că am făcut un hobby din a mă menţine vesel, mai ales în momente grele.

Mă consider o persoană echilibrată şi nu-mi plac extremele de niciun fel. Îmi plac oamenii inteligenţi, care au ceva de spus, dar din păcate, în ziua de azi, rar mai întâlneşti aşa ceva. Iubesc naturaleţea şi detest tot ce ţine de fals, urăsc prostia şi să mă simt neputincios în faţa ei. Nu încerc să par nimic din ceea ce nu sunt, iubesc oamenii veseli, ploaia, toamna şi zilele puţin călduţe de rimăvară.

Îmi place să scriu, e un lucru care mă relaxează foarte tare şi mă eliberează de toate tensiunile. Când scriu pot spune că mă simt împăcat cu mine însămi. Îmi plac cuvintele mici, simple, dar cu impact mare. N-am visat să ajung scriitor pe vremea când eram mic, n-am început să scriu şi să public încă din şcoală, aşa cum li s-a întâmplat majorităţii scriitorilor ajunşi mari (nu e cazul meu).

Când eram copil, citeam la întâmplare tot felul de cărţi care-mi cădeau în mână; la început din ce am găsit în casă, apoi din ce împrumutam de la prieteni şi de la biblioteca şcolii; nu s-a găsit cineva să-mi îndrume lecturile. Ceea ce îmi amintesc este că mă uitam la poza scriitorului din cartea pe care o citeam cu admiraţie,
de câte ori mă impresiona câte o propoziţie, frază sau pasaj din ea.

Pentru mine, cartea s-a confundat totdeauna cu scriitorul şi tot ce se întâmpla în ea era meritul lui indiscutabil. Abia când am devenit “mare” (la propriu, nu la figurat) am început să doresc, să scriu lucruri frumoase şi interesante, în stare să-i lase cu gura căscată pe cititori şi le smulgă exclamaţii de admiraţie sau lacrimi de compătimire, aşa cum mi se întâmpla mie pe vremea când eram un „mucos” şi să-mi văd într-o zi poza pe coperta unei cărţi. Faptul acesta s-a întâmplat, însă, abia la vârsta de 42 de ani, când mi-am publicat lucrarea de licenţă în matematică – „Suprafeţe de rotaţie în spaţii afine”, carte pe care profesorul meu de geometrie, fiindu-mi şi îndrumător de lucrare, a distribuit-o studenţilor din facultate. Până la acest eveniment, am scris vreo 20 de poezii, fără să public vreuna, câteva jurnale pe care le-am ţinut în sertar şi o cronică de familie care a avut aceeaşi soartă. Dintre toate aceste poezii, doar câteva sunt demne de oarecare atenţie. Majoritatea sunt naive şi au doar o valoare documentară, pentru că dau oarece mărturii despre anii aceia şi despre modul cum trăiam. Începând cu anul 2006, am scris cu regularitate, ajungând la 17 cărţi publicate. Aş putea să scriu mult mai multe, dar nu vreau să plictisesc pe nimeni.

B.N.: Ce ne poți spune despre cartea / ultima carte pe care ai scris-o?
C.G.: Ultima carte pe care am scris-o, se numește: “Mădulerii cernișoarei-satul copilăriei mele între monografie, poveste și nostalgie”. Cartea este un jurnal al devenirii. În ea vorbesc despre mine şi despre satul din timpul copilăriei mele, străduindu-mă să aduc în prim plan, nu numai drumul străbătut de fiul de ţăran care şi-a părăsit satul în timpul cât am urmat şcolile şi şi mi-am îndeplinit datoria impusă de serviciul militar, dar şi satul cu oamenii ce-l locuiau. Mi-am slujit ţara ca inginer militar, iar acum din postura de “mânuitor al condeiului”, îmi slujesc satul, punând pe hârtie gândurile, în deplină cunoştinţă de noile valori pe care le generează localitatea mea natală. Portretul satului Mădulari, ce coboară din legendă, l-am zugrăvit cu migală, evidenţiind perioadele de timp şi oamenii care şi-au înscris numele cu fapte ce-i onorează în cronica localităţii.

N-am uitat să vorbeasc în paginile cărţii despre tradiţiile locale, despre frumuseţea sărbătorilor pe care consătenii mei, în vremurile copilăriei mele, le petreceau cu voie bună şi curăţenie sufletească. File de cronică pentru anii ce vor urma şi pentru generaţiile ce se vor ivi pe aceste meleaguri, “Mădularii cernişoarei – satul copilăriei mele, între monografie, poveste şi nostalgie” dobândeşte ţinuta unui valoros manual al omeniei şi al istoriei locale, pe care-l semnez cu bucuria că-mi îndeplinesc o datorie de onoare faţă de Mădulari şi faţă de locuitorii aşezării, consăteni ai mei.

Lucrarea constituie nu numai un dar de recunoştinţă pentru strămoşii satului Mădulari, ci şi un adevărat tezaur pentru urmaşii lor.  Sufletul meu care s-a deschis în aceste pagini, luminând tăcerea aşternută, poate prea mult timp, peste Mădularii cernişoarei – Vâlcea, răscolind cu minuţiozitate prin bogata ladă de zestre spirituală a acestui sat, a cunoscut şi a iubit atât de mult acest ţinut încât îl consideră un adevărat paradis, roditor de oameni frumoşi şi iubiţi de Dumnezeu…

B.N.: Când ai avut acel declic care te-a făcut să realizezi pasiunea ta pentru cărți?
C.G.: Pasiunea pentru cărți am căpătat-o în timpul liceului, rolul important in acest sens, avându-l profesoara mea de limba română…

B.N.: Numește cartea care te-a introdus în universul lecturii.
C.G.: Cartea, care m-a introdus în universul lecturii, este „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, (vol. I și II) autor-Camil Petrescu.

B.N.: Care este eroul tău de carte preferat?
C.G.: Personajul principal, din cartea mai sus amintită, Ștefan Gheorghidiu, un tânăr intelectual care trăiește două experiențe fundamentale: iubirea și războiul.

B.N.: Ai apela vreodată la un pseudonim?
C.G.: Da. Aș prefera pseudonimul „cernișoreanul” derivat din toponimul Cernișoara, denumirea comunei mele natale.

B.N.: Te implici în procesul de design al coperții cărții tale?
C.G.: La toate cele 17 cărți publicate de mine, m-am implicat în designul coperților.

B.N.: Care este topul internațional de carte în care ai vrea să ocupi prima poziție?
C.G.: Târgul Internațional de Carte.

B.N.: Cum ți-a schimbat perioada de pandemie stilul de viață și tabieturile de scris?
C.G.: Cu absolut nimic.

B.N.: Știm din statistici că românii citesc puțin. Cine și cum ar putea schimba asta?
C.G.: Bibliotecile școlare, comunale și județene.

B.N.: Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
C.G.: Comanda cărților se poate face numărul de telefon: 0765030943.

B.N.: Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
C.G.: Dragi cititori, mesajul meu pentru voi este unul de recunoștință, iubire și încurajare într-ale cititului. Vă prețuiesc pe fiecare dintre voi și vă îndemn să îi citiți pe autorii români contemporani, să-i descoperiți și să realizați cât suntem de bogați spiritual ca popor.

CAUTĂ CĂRȚILE SCRISE DE GHEORGHE CONSTANTINESCU ÎN LIBRĂRIA TA PREFERATĂ:

► LIBRIS.RO ► ELEFANT.RO ► CARTURESTI.RO ► LIB. DELFIN

📫 Abonează-te la noutățile noastre


Îți trimitem un email pe săptămână cu cele mai interesante concursuri și reduceri irezistibile la cărți!