Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori oferite de Booknation.ro

Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Ioana Blaga: Sunt orădeancă și lucrez cu adolescenții și copiii. Am lucrat în mass-media şi am fost redactor-şef la câteva reviste pentru copii mai bine de zece ani. Am avut un proiect propriu, revista Corabia Copiilor. Literatura pentru copii este primordială, de aceea mi-am asumat rolul de a aduce copilul la carte sau cartea la copil. De şase ani sunt iniţiatoarea atelierelor de lectură pentru copii Îmblânzitorii de pagini.
Cred că poveştile mici fac parte din Marea Poveste şi fiecare copil cititor are rolul de a trezi povestea şi de a o întregi.

B.N. Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
I.B. Meșterul Ceasornicar este a patra carte publicată la Editura Imago Dei. A ieșit abia de câteva zile de la tipar, așa că nu am avut încă timp să o prezint micilor cititori. Cartea se adresează copiilor peste 8 ani, copii ce stăpânesc bine știința cititului și pot citi o carte de peste 300 de pagini. Acțiunea se petrece în locul numit Valea Vegherii, un loc înconjurat de mister și ce oferă siguranță celor ce o locuiesc. Personajele principale sunt trei frați: Andrei, cel mai mic, Iulian și Selena. Fiecare dintre cei trei stăpânește câte un dar pe care-l va folosi pe parcursul întâmplărilor de la conac. Povestea merge în trecut spre alchimiștii ce au locuit lumea și ajungem în vechea Transilvanie. Personajele secundare sunt la fel de importante, unele dintre acestea vor rămâne cu noi până la finalul cărții, altele vor dispare pe parcurs.

Am folosit elemente supranaturale în poveste, obiecte misterioase, oameni cu diferite talente și daruri și nu m-am sfiit să aduc și puțină istorie ce poate fi ușor înțeleasă de copii.
Coperta cărții este o încântare, și este munca unei ilustratoare, Cristina Costolaș, împreună cu care am colaborat și la alte cărți. Ilustrațiile din interior îmi aparțin.

B.N. Când și cum a apărut pasiunea pentru scris în viața ta?
I.B. Despre scris nu-mi amintesc prea multe. La început au fost poveștile spuse de bunicul meu, apoi am devenit la rândul meu căutătoare de povești. Am fost întotdeauna preocupată de cărți, dar scrisul a apărut mai târziu. Prima mea poveste s-a născut dintr-o joacă. Am luat creionul și o foaie și am scris o poveste despre prietenia dintre un fir de iarbă și vânt. Povestea e într-un sertar, nepublicată, la momentul potrivit o voi scoate de acolo. Apoi am continuat cu poveștile publicate în reviste pentru copii și am ajuns la prima carte numită Călătoria Iuliei în Valea Copacilor după care a urmat cartea Nepotul anticarului , apoi seria de povești cu animale Povești de lângă Balta Mare și romanul Meșterul Ceasornicar.

B.N. Ce te-a inspirat atunci când ai scris această carte?
I.B. Totul a început atunci când am cunoscut un copil de opt ani ce trăia într-o casă dărăpănată, un copil cu vise mari. Când am scris cartea Meșterul Ceasornicar și am început să lucrez la personaje, am păstrat numele copilului pentru personajul principal. Întâlnirea cu Andrei a fost una hotărâtoare, una ce are loc odată în viață.

Cărțile pentru copii sunt una dintre cele mai importante forme de scriere pe care le avem dar în mod paradoxal și cele mai trecute cu vederea. De la autorii de carte pentru copii un copil capătă o idee despre cum ar putea sau ar trebui să fie lumea. Ele sunt prima cultură vizuală și literară pe care o persoană neformată o primește. Dar, de asemenea, oferă copilului cititor o pârghie cu care să deschidă pentru prima dată uşa spre lume. Scriitorii ne spun că viața este mult mai mare și mai complexă decât ne-am fi putut imagina și că ea conține poveşti despre oameni care sunt sau nu ca şi noi.

B.N. Participi la evenimente literare? Dacă da, care a fost ultimul la care ai fost?
I.B. Desigur, particip la lansări de cărți cu toate că în ultima perioadă multe dintre evenimentele literare au fost anulate. Dar evenimentul literar poate avea loc și în spațiul virtual. Așadar, am profitat de aceste ultime luni să aduc copiii la cărțile cu povești, așa că am organizat câteva conferințe și întâlniri web despre literatura pentru copii. Am avut participanți nu doar din lumea copiilor ci și a adulților. Dar cred că cel mai important eveniment la care particip este cel legat de clubul de carte Îmblânzitorii de pagini din fiecare miercuri seara. Mă întâlnesc cu copiii de mai bine de șase ani în cadrul unei librării unde citim și vorbim despre cărți. De câteva săptămâni am reluat întâlnirile cu mare entuziasm.

B.N. În prezent lucrezi la o nouă carte?
I.B. Am început să scriu următorul volum din seria Cronicile din Valea Vegherii, așa că personajele din Meșterul Ceasornicar au prins din nou viață. Pe lângă asta lucrez la o serie de povești cu tematică pro viață, dar pentru cititorii mai mari.

B.N. Știi de la început exact cum sunt personajele pe care le creezi sau le lași să se dezvolte pe parcurs?
I.B. Aceasta este cea mai grozavă parte a unei povești, atunci când născocesc personajele. Le dau caracteristici și personalitate de la început, dar le las și libertate de mișcare, așa că nu de puține ori sunt uimită de felul în care capătă formă. Cel mai dificil de creat sunt personajele negative, cu toate că nu duc lipsă de inspirație din viața reală. Dar în cărțile pentru copii legile creației sunt altele decât în cărțile oamenilor mari. Uneori e bine să duc personajele la extreme, alteori să le adaug maleabilitate, cu toate acestea e bine să păstrez echilibrul. Micul cititor înțelege mai mult decât ne putem noi imagina.

B.N. Cine te-a susținut cel mai mult atunci când ai publicat prima carte?
I.B. Familia și prietenii.

B.N. Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
I.B. Romanul Meșterul Ceasornicar este publicată la Editura Imago Dei, alături de celelalte cărți ale mele. Consider că e o bună colaborare ce vine din respect reciproc.

B.N. Care sunt scriitorii români care te-au marcat? Dar cei din literatura universală?
I.B. Aici e greu de răspuns. Orice nume aș rosti, aș face nedreptate altor nume. Dar de undeva tot voi începe. Marii povestitori sunt Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Panait Istrati, Gabriela Adameșteanu, Ana Blandiana atunci când l-am descoperit prima dată pe Arpagic, Rodica Ojog-Brașoveanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Cezar Petrescu în literatura pentru copii cu cărțile Fram, ursul polar și Neghiniță.

În literatura universală sunt nume pe care le respect și e dificil să spun care-mi sunt preferații. Surorile Bronte, Dorothy L. Sayers, Alexandre Dumas, G.K. Chesterton, Jane Austen. În literatura pentru copii lucrurile stau puțin diferit. Aici îmi găsesc plăcerea și marea bucurie. C.S. Lewis cu Cronicile din Narnia, J.R.R. Tolkien cu povestea Pământului de Mijloc și a inelelor, Beatrix Potter, Enid Blyton, Frances Hodgson Burnett și lista continuă. Dar încântarea mea este legată de faptul că sunt contemporană cu J.K. Rowling, creatoarea lui Harry Potter.

B.N. Ai o carte pe care o recitești ocazional deși o cunoști pe dinafară?
I.B. Am câteva, dar acum voi da doar un exemplu la categoria carte pentru copii. Cartea lui Kenneth Grahame, Vântul prin sălcii. Scriitorul are umor și personajele sunt desprinse din tipologia umană.

B.N. Trei cărți pe care oricine ar trebui să le citească și de ce:
I.B. Aici cu adevărat e dificil răspunsul pentru că această listă e de obicei subiectivă, cu ce ne place și cu ce nu ne place. Încep cu cartea lui Elie Faure, Istoria Artei, de la editura Meridiane, deoarece e bine să cunoaștem arta ce ne înconjoară, măcar minime informații, apoi continuu cu cartea scrisă de Thomas Mann, Muntele vrăjit, o carte meditație despre viață și cartea lui C.S. Lewis, Problema durerii, o carte despre credință și trecerea noastră vremelnică prin viață.

B.N. Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
I.B. Editurile au cea mai mare responsabilitate față de scriitor și totodată față și de cititor. Așadar se cere un mai mare interes în legătură cu promovarea cărților și înlesnirea drumului cărții de la scriitor la cititor. Deseori editorii nu au încredere în materialul autohton și nu văd motive.

În România lipsesc agenții literari. Desigur că sunt agenții literare, dar nu agenți literari români. De fiecare dată caut pe Google și sper să se fi schimbat ceva de la ultima căutare dar nimic. În final, scriitorul este agentul său literar.

În ce priveşte literatura română pentru copii, aici e trist. Literatura pentru copii în România nu este nici măcar la jumătatea drumului, încă reprezentăm doar categoria mică a literaturii. Dacă nu avem grijă de cărțile pentru copii și dacă nu promovăm mai mult cititul în rândul copiilor va fi greu să avem cititori de cursă lungă mai încolo.

Sigur că un scriitor autohton costă mai mult, în ce privește situația ilustratorilor e la fel. Este mai ieftin pentru o editură să cumpere licenţa unei cărți din afara țării şi în felul acesta o poate publica să zicem zece ani. Dar scriitorul autohton are nevoie de promovare şi aici editurile stau rău. Din scrisul cărţilor pentru copii nu se poate trăi. Sunt bineînţeles câţiva aleşi şi publicaţi, dar asta nu înseamnă prea mult. Şi e trist, pentru că avem scriitori buni şi talentaţi, dar nepromovaţi, şi ilustratorii, îmi pare rău că stau anonimi şi talentaţi, dar nedescoperiţi.

B.N. Care e cea mai mare provocare din viața unui scriitor din România în opinia ta?
I.B. Totul pornește de la interesul editurii față de scriitor și munca sa. În ce mă privește văd scrisul ca o muncă zilnică, nu ca pe un hobby, cu toate că din scris nu se poate trăi la noi. Cel mai greu este să ajungem la cititori, dar până la urmă și asta se poate face prin mass media socială, cluburi de carte și întâlniri față în față cu cititorii. Apoi ar trebui ca salvarea să vină și de la biblioteci dacă acestea ar fi mai la curent cu scriitorii români contemporani din toate nișele și s-ar face achiziții pe măsură.

B.N. Se poate trăi din scris în România?
I.B. Nu! Deși știu că există categorii de scriitori ce fac parte din diferite organizații și pot trăi din scris, dar sunt puțini aceștia.

B.N. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
I.B. În primul rând pe pagina de facebook a clubului de carte Imblânzitorii de pagini, apoi pe site-ul editurii Imago Dei, librăriile online și fizice Scriptum, Casa Cărții, www.kerigma.ro sau www.scriptum.ro.

B.N. Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
I.B. Cititorilor Booknation le doresc sănătate și înțelepciune, putere să caute și să citească tot felul de cărți, dar nu uitați de cărțile și poveștile pentru copii ce sunt atemporale.