Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Laura Hergane: M-am născut și am crescut in Timișoara pana la 30 când am câștigat Loteria Vizelor, ocazie cu care m-am împachetat în două valize și m-am mutat in Texas, USA.

Am absolvit Facultatea de Litere. Dar toata viața, și înainte, și după, am cam zig-zaguit, ba cu economic-finanțe, ba cu partea creativă. În ultimii ani m-am jucat cu partea creativă. Încă mă mai joc: scriu, fac PR și campanii social media, îi ajut pe alții să treacă la următorul nivel în viața și în proiectele în care sunt – adică ceea ce se cheamă coaching. Am revenit în Romania din 2018 și e bine.

B.N. Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
L.H. La cam 17 ani am avut o revelație. Cum că voi scrie o carte. Și până pe la 40, undeva într-un colțișor al sufletului meu, dezbăteam dacă să scriu “doar o carte” sau mai multe. Ideea e să îi dai drumul. Am decis că voi scrie mai multe.

The Room Above este a doua scrisă, dar prima publicată. În centrul acțiunii este o tânără care, ca asistent universitar, primește un proiect neobișnuit, să îl găsească pe un tânăr student care a dispărut într-un spațiu neobișnuit.

B.N. Cât de importantă este cercetarea pentru tine atunci când scrii o carte?
L.H. Pentru The Room Above chiar am făcut partea de cercetare. Aveam povești în minte auzite prin bloc, pe vremea copilăriei. Nu știam dacă pot fi credibile. Așa am căutat oameni care să fi avut experiențe similare cu ale Darei – să fi vrut să fugă din România înot pe Dunăre.

Resursele din mediul online sunt extraordinare. Dar și mai extraordinar e să stai la o vorbă cu oamenii cu care poți să împărtășești frânturi de poveste, tu pe ale tale, imaginate, ei pe ale lor, trăite.

B.N. Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice. Există vreun adevăr în asta?
L.H. Persoane singuratice? Hm. Depinde de fiecare. Ce e drept, oricât de mult m-am străduit să trec de partea extrovertiților – am trecut și chiar îmi place – recunosc ca îmi face mare plăcere și să fiu eu singură, cu mine și cu gândurile mele. Ca să scriu a trebuit să intru într-un proces de izolare, de însingurare, ca să mă aud mai bine pe mine și pe muze. Dar e ceva plăcut, nimic dureros, dacă știi cum să intri și cum să ieși. Și asta se învață.

B.N. Poate fi considerată o meserie activitatea unui scriitor?
L.H. Dacă ne gândim ca meseria produce un venit și dacă reușești să te întreții 100% doar din venitul respectiv, atunci da, e o meserie. Din ce am studiat eu, acum câțiva ani doar 10% din scriitorii din lume reușeau să trăiască 100% doar din venitul provenit din vânzarea cărților lor. Eh! Dar meserie mai înseamnă și meșteșug. Scrisul este un meșteșug.

B.N. Cum te-ai simțit atunci când ai publicat prima carte?
L.H. Ca în al nouălea cer. Adică fain.

B.N. Ai nevoie de un loc special unde să scrii?
L.H. Da. Și nu. Nu m-am condiționat în acest fel. Încep prin a scrie în același loc pentru a-mi stabili o disciplină; după ceva timp, schimb totul tocmai pentru a evita rutina și pentru a continua acel „flow”.

B.N. Ce reprezintă titlul cărții pentru tine?
L.H. The Room Above, titlul primei mele cărți de ficțiune, este în esență pentru mine o meditație. Când îl rostesc mă umplu de iubire. Pentru că titlul este o parte a unui puzzle, atât în lumea mea, cat și în lumea cărții. Când intri în “camera de sus” descoperi ce înseamnă să fii acolo, apoi îți dorești să mergi mai departe, ceva de genul “what else is there?”.

B.N. Participi la evenimente literare? Dacă da, care a fost ultimul la care ai fost?
L.H. Evenimentele literare de succes la care am participat au fost în Texas, ultima fiind Dallas Writers’ Conference. În Timișoara merg la lansări de carte, la librării.

B.N. Este avantajat un scriitor cu un EGO uriaș?
L.H. Nu știu ce înseamnă un ego uriaș. Nu știu la ce se referă. Dacă e să mă raportez la experiența mea în coaching, și egoul e parte din noi. Să găsim beneficii în folosirea lui, căci chiar se poate, fără să îl denigrăm.

B.N. Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
L.H. The Room Above este publicată în limba engleză pe Amazon, în format electronic. Se citește deja în format electronic destul de mult. Bineînțeles că îmi doresc – și abia aștept – să o vad și în format tipărit.

B.N. Care sunt scriitorii români care te-au marcat? Dar cei din literatura universală?
L.H. Am absolvit Facultatea de Litere în Timișoara. Mulți scriitori m-au marcat – unii m-au determinat să nu scriu ca ei; alții mi-au rămas în minte ani de zile după ce i-am citit, Mircea Cărtărescu de exemplu. Iar printre cei universali… destul de mulți. Deși consider că aș putea să citesc mult mai mult ca absolventă de Litere. Cert este că, de când scriu, înțeleg textul scris, opera literara, mult mai bine, și din alte perspective. Astfel îmi place și Kurt Vonnegut, și Henry James, Alice Munro și Mo Yan, dar și Markus Zusak.

B.N. Trei cărți pe care oricine ar trebui să le citească și de ce:
L.H. Grea întrebare. Mintea mea caută circumstanțele – la ce vârsta, cu ce scop etc. Împăratul muștelor – pentru că te schimbă, O mie nouă sute optzeci și patru – ca să înțelegi mai bine unele aspect ale vieții prezente și Hoțul de cărți – de dragul de a intra într-o poveste frumos scrisă.

B.N. Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
L.H. Nu cunosc piața de carte din Romania prea bine. Cred că un sfat bun, pe care l-am primit și eu, este să îți cunoști cititorii – cine sunt ei, care sunt problemele lor, cum se exprimă ei. Tu ca scriitor pentru cine scrii? Dacă vrei să scrii pentru profesorul tău preferat din facultate, atunci acolo îți va fi audiența. Dacă vrei să scrii pentru o audiență mai largă, clar trebuie să folosești alte tehnici. Aceasta la nivel de autor. Un marketing bun și interes din partea editurilor ar fi un pas înainte pentru toata lumea.

B.N. Care e cea mai mare provocare din viața unui scriitor din România în opinia ta?
L.H. Să le luam pe rând. Mă gândesc acum la acel scriitor/scriitoare care nici nu apucă să publice, care are un potențial imens dar nu are ghidarea necesară – aceasta ar fi o provocare. Ai trecut de asta, felicitări. Ești la următorul nivel. E ca un joc electronic și ar fi bine să fie tratate aceste trepte ca atare. Cel care e deja publicat – ah! Lipsa de interes, de cititori, mentalitatea de genul de ce să mai scrii ca nu poți face bani din asta, lipsă de susținere de la cei din jur, marketingul potrivit. Dar, definește-ti audienta, și tu ca scriitor poți să elimini din start câteva din aceste provocări.

B.N. Se poate trăi din scris în România?
L.H. Probabil că se poate trăi și în Romania din scris. Scrii la ziar, scrii romane polițiste, ai un plan eficient de marketing și vei reuși. E un scenariu, de ce nu?

B.N. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
L.H. Mulțumesc pentru acesta întrebare. Ne vedem pe pagina de Facebook, Laura Hergane – Author.
Cititorii mei sunt bineveniți să se aboneze la un Newsletter pe website-ul meu www.LauraHergane.com

De asemenea, îi invit pe canalul meu de YouTube unde în curând voi lansa o serie de episoade de interes general, cât și o secțiune pentru cei ce sunt deja sau doresc să devină autori. Mai mult de la mine va urma: poezie în limba română, un roman gen memoir în limba engleză, ambele în pregătire.

B.N. Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
L.H. Cititorilor Booknation.ro și vouă vă mulțumesc pentru interes. Îmi doresc să mă conectez cu voi. Dacă pot să vă ajut cu ceva, nu ezitați să îmi scrieți. Succes în tot ce faceți!