“Oare cum va fi anul viitor pe vremea asta?” Este o întrebare pe care mulți o avem, mai ales la final de an, atunci când facem acea “listă” cu rezoluții pentru anul următor. Și, de obicei, abia dacă bifăm ceva de pe acea listă – pentru că viața poate fi imprevizibilă. Uneori, cel mai bine e să nu ne facem planuri.
Anul viitor pe vremea asta de Sophie Cousens este o carte pe care o citești repede, dar pe care nu o uiți atât de ușor. E amuzantă, cu întâmplări mai puțin norocoase, dar și amuzante, și cu prieteni adevărați. O carte previzibilă pe alocuri, dar fără să te plictisească. Perfectă pentru weekend-urile petrecute acasă, în zilele reci de iarnă.
Minnie Cooper – un nume de-a dreptul amuzant – este convinsă că s-a născut ghinionistă. Nici nu ar putea crede altceva, din moment ce fiecare aniversare vine la pachet cu câte o situație neplăcută. S-a născut pe 1 ianuarie 1990, un an special la Londra. Cel dintâi copil născut în 1990 primea un premiu special, în bani, iar mama lui Minnie era convinsă că va reuși o astfel de performanță. Dar lumea ei parcă este dată peste cap atunci când colega ei de salon, Tara Hamilton, naște un băiat cu doar un minut înaintea ei.
Mai mult, Tara “fură” prenumele pe care doamna Cooper îl pregătise pentru fetița ei – Quinn, un prenume care avea să-i poarte noroc, zicea ea. În timp ce Quinn Hamilton se bucură de statutul său, fiind primul copil născut în 1990, la Londra, Minnie simte că are ghinionul încă din momentul în care a venit pe lume și a ieșit pe locul doi.
După ce trec anii, Quinn se dovedește a fi un bărbat bogat și de succes, iar lumea lui Minnie parcă se destramă începând chiar cu noaptea dintre ani.
Își uită paltonul în autobuz, un bărbat vomită pe bluza ei preferată, păstrată pentru ocazii speciale, iar ea e nevoită să meargă la o petrecere cu iubitul ei îmbrăcată sumar! Dacă asta nu era de ajuns, Minnie rămâne încuiată în baie în noaptea de Revelion, după ce a mers acolo doar ca să-și spele bluza. Cu o așa aventură, e greu să nu crezi în ideea de ghinion. Până la urmă, adoarme în baie, iar cel care o aude, abia în dimineața de 1 ianuarie, este chiar Quinn Hamilton.
“Minnie s-a uitat la ceas – mai erau zece minute până la miezul nopții. Tot ce se întâmplase până atunci nu făcuse decât să îi întărească ura pe care o simțea pentru revelion. De ce n-a stat ea acasă, să se culce devreme? Pe urmă și-a amintit că i se tăiase căldura – ieșise ca să se încălzească. Iar Greg fusese atât de hotărât să se ducă la petrecerea colegei lui de serviciu! Pur și simplu, ar fi simțit că e o iubită josnică, dacă l-ar fi lăsat să se ducă singur.”
Minnie vede doar părțile negative din viața ei. Are o afacere cu plăcinte pentru cei nevoiași alături de o prietenă, însă este nevoită să o închidă din cauza problemelor cu banii. Locuiește într-un apartament împreună cu pisica ei, dar este cât pe ce să fie evacuată, așa că e nevoită să se mute cu părinții o perioadă. Relația cu iubitul ei nu îi aduce împlinirea dorită. Practic, la treizeci de ani, Minnie consideră că viața ei este un eșec. Lăsând eșecurile la o parte, era norocoasă din alte puncte de vedere: avea o familie iubitoare și prieteni adevărați.
“— Nu cred că gravitatea problemelor pe care le au alții te face să le duci mai ușor pe ale tale.”
Minnie nu se simte deloc mai bine atunci când își dă seama că cel care i-a furat numele este un bărbat privilegiat și de succes, în timp ce ei pare că îi merge rău pe toate planurile.
Pe parcurs aflăm că viața lui Quinn Hamilton este mult mai tristă. Deși este un bărbat de succes, Quinn nu este și fericit. Mama lui a suferit foarte mult, iar el i-a fost mereu alături, chiar dacă s-a simțit, de multe ori, singur. Aparențele pot înșela, iar Minnie își dă seama de asta atunci când o cunoaște pe mama lui Quinn, o femei singură și deprimată. Din cauza mamei lui, Quinn simte că nu poate avea o relație stabilă cu o femeie. Minnie speră la o prietenie cu “rivalul” ei, născut în același timp cu ea.
Minnie și Quinn s-au întâlnit aparent întâmplător, dar această întâlnire nu e chiar o coincidență. Soarta i-a adus împreună la 30 de ani de când au venit pe lume cu un motiv.
Mi-au plăcut personajele din cartea scrisă de Sophie Cousens. Sunt personaje realiste, imperfecte și cu povești de viață mai mult sau mai puțin triste. Minnie a muncit mult ca să aibă propria afacere, dar totul se destramă din cauza problemelor financiare. Este nevoită să ia lucrurile de la capăt și să se mute la ai ei, din moment ce nu-și poarte permite să locuiască de una singură.
Pe de altă parte, viața perfectă a lui Quinn este doar o aparență. Să fii bogat și de succes nu înseamnă automat că ești și fericit. El se pricepe să-și ascundă suferința și nu vrea să se apropie prea mult de o femeie. Întâlnirea dintre el și Minnie nu este întâmplătoare, mai ales că nu este prima. Ei s-au mai întâlnit și în trecut, întâmplător, dar fără să știe unul de celălalt.
Anul viitor pe vremea asta este o lectură lejeră și perfectă pentru un weekend relaxant. Deși este previzibilă din anumite puncte de vedere, povestea nu este tocmai una clișeică. Personajele au parte de obstacole și greutăți, sunt realiste, iar poveștile lor nu sunt idealizate, ca într-o comedie romantică.
