Când am auzit că Editura Librex traduce „The Four Horsemen” de Laura Thalassa, am fost foarte entuziasmată, dar și curioasă în același timp, pentru că știam că este o serie grea, complexă, care necesită toată atenția pentru traducere și crearea atmosferei pe care autoarea a gândit-o.
Pentru a putea scrie o asemenea serie ai nevoie de curaj, dar și de documentare, aceasta abordând teme biblice, ce trebuie să coincidă și să aibă sens puse în poveste. De aceea spun că traducerea celor 4 cărți este o provocare și mă bucur să văd că a fost dusă la bun sfârșit cu succes.
„Călărețul Ciumei” este primul volum din această serie de 4 cărți, poveste plasată într-o lume distopică, post apocaliptică, cu un scenariu biblic. Am stat de multe ori să mă întreb cum Doamne iartă-mă a putut cineva să se gândească la o asemenea intrigă, dar aparent autoarea a găsit balanțul perfect între tragedie și o poveste de dragoste. Nu știu dacă sunteți pregătiți pentru rezultat, dar rămâne de văzut.
Primul Călăreț al Apocalipsei, Ciumă, coboară pe pământ și aduce cu el boală, ciumă, ucigând milioane de oameni și lăsând ruine în jurul lui. Orașe întregi dispar, civilizații întregi și mai sunt doar câțiva care au reușit să se salveze, jurând că se vor răzbuna pentru ceea ce Pestilence a făcut. Printre supraviețuitori se numără Sara, o fată curajoasă care vrea să ucidă călărețul și să își ajute frații să trăiască. Este foarte complicat pentru ea, pentru că este singură, trăiește în condiții mizere și practic, nu are resurse pentru a se lupta cu o asemenea forță. Pe măsură ce relația dintre Călăreț și Sara va progresa, în mintea ei se va duce o lupta continuă între bine și rău, între dreptate și dorința de răzbunare, între răzbunare și pasiune.
Evident, într-un asemenea context, nimeni nu s-ar gândi că un muritor ar putea să se îndrăgostească de un Călăreț care a eradicat jumătate de planetă, însă lucrurile se vor schimba și vor capăta o aură SF, clar cu un twist. Atunci când se vor întâlni, Călărețul își dorește să își ducă misiunea la bun sfârșit, iar Sara va lupta din răsputeri să rămână în viață. Scenele sunt destul de violente și grafice, puțin atipice pentru o poveste de dragoste, dar mix-ul dintre ele este interesant și te face să îți dorești să continui lectura.
Pestilence/Ciumă este puțin ca în „Întâlnire cu Joe Black” – el își dorește să își ducă rolul la bun final, dar nu știe exact de ce face asta, sau nu știe cum sunt oamenii de aici. Nu realizează cât rău face și nu știe că odată cu acțiunile sale, milioane de oameni buni mor. Sara îi prezintă latura bună a umanității și îi arată că rolul lui aici nu trebuie să fie de distrugere și suferință.
Un cuplu atipic, dar o poveste catchy, care sigur o să vă placă. După acest volum, mai sunt încă 3 – Război, Foame și Moarte. Sunt curioasă la final care va fi preferatul vostru.
Alte recenzii de la Laura Thalassa:
