Recenzie „Calea Zen” de Alan Watts

de | mart. 12, 2019 | Istorie, Psihologie, Recenzii cărți, Spiritualitate

Trăim în secolul vitezei. Ne-am născut pe fugă, trăim şi murim pe fugă. Nu ne permitem să ne oprim din agitația asta continuă. E un stil de viață pe care ni l-am asumat. Timpul înseamnă bani şi confort. Ne luptăm pentru fiecare lucru mărunt. Tragem cu dinții de orice ar putea să ne schimbe viitorul şi nu renunțăm niciodată. Suntem acțiune şi reacțiune. Nu putem concepe şi înțelege sintagma „a sta degeaba”. Sistemul nostru mental este construit în jurul cuvântului „a face”. A sta e pierdere de timp, iar timpul nu se poate recupera. Tot acest stres şi toată această agitație ne destabilizează psihic. Ne simțim obosiți, suntem irascibili şi ajungem tot mai uşor la saturație.

Alan Watts ne învață cum să ne reîncărcăm bateriile. Ne îndeamnă să ne creăm un ritual prin care să ne deconectăm. Să ne lăsăm gândurile libere şi să stăm, pur şi simplu, să stăm. Să fim doar o suprafață lucioasă care să reflecte lumea fără a interveni, analiza, clasifica, categorisi, judeca şi orice altceva mai obişnuim noi să facem. Cu alte cuvinte, să ne desprindem, să fim, din când în când, exact opusul a ceea ce ne defineşte ca fiind oameni. Starea de zen nu presupune eliminarea gândurilor, ci a analizei lor, a aspirației către ceva, a planurilor, aşteptărilor şi a strategiilor. Calea zen te reduce la a fi nimic şi nimeni, ca oglinda unui lac, perfect nemişcată în care lumea se vede aşa cum e, neafectată de simboluri şi concepții.

Câteva momente zilnice sau săptămânale de contemplare zen, „de a şedea doar pentru a şedea” ar putea fi cel mai bun medicament sau tratament pentru mințile şi trupurile noastre agitate, ale occidentalilor. Calea Zen este acceptarea imposibilității de a cuprinde mintea, este opusul dualității şi exclude acțiunea. S-a născut din mii de ani de tradiții indiene şi chinezeşti, combinând daoismul cu budismul Mahayana şi depăşind granițele realitații, ale limitărilor, regulilor, simbolurilor, concepțiilor şi orice altă formă materială.

Nu poate fi transmisă nici prin cuvinte, nici prin tăcere”.

Tocmai din această cauză cartea este un bestseller şi un real succes. Nu există bine şi rău, zi şi noapte, alb sau negru, dualitatea contrazice Zenul şi, drept urmare, trebuie ignorată la fel ca orice alt lucru, este la fel de abstractă ca şi realitatea. Zenul este un dincolo de explicat prin cuvinte şi de conceput prin fapte.

Un om atinge starea de zen, stând liniştit, nefăcand nimic, aşa cum primăvara vine şi iarba creşte. Pentru că adevărata practică a doctrinei este lipsa practicii, starea de Buddha, de iluminare nu poate fi planificată sau programată, ea nu se poate întâmpla decât spontan şi natural fără instrumente ajutătoare. Calea Zen nu cunoaşte noțiuni de catalogare, clasificare, formă. Prin ea vezi lumea aşa cum e şi atat, fără urmări, fără ideologizări, fără scop, fără prejudecăți şi fără finalitate. Analiza unui gând va naşte alt gând şi astfel vom fi prinşi în cercul vicios al naşterii şi morții. Nu ne respingem gândurile, dar nici nu le acceptăm, ne detaşăm şi lăsăm mintea să-şi îndeplinească rostul şi menirea în mod natural fără intervenția noastră.

Zenul poate fi leacul perfect pentru anxietatea conştiintei, prin eliberarea spontaneității şi naturalului. Nu ai nici un fel de intenții şi nici un fel de aşteptări, nu îți doreşti nimic, nu ai visuri de viitor, nu cunoşti constrângerile şi formele realității impuse, te desprinzi de absurdul lumesc, doar exişti şi dispari în infinit. Eşti nimeni şi nimic.

Tot ceea ce înseamnă autocontrol se opune iluminarii. Atingerea acestei stări se face la fel de inconştient ca acțiunea de a respira şi bătaia inimii. Involuntară şi necondiționată.

Nu trebuie să percepem budistul zen ca pe o piatră fără sentimente, emoții sau senzații, pentru că acesta nu este imun la ele, le trăieşte, dar nu le blochează, este traversat şi părăsit de ele fără a se lăsa manipulat. Îşi trăieşte viața ca un om obişnuit, iubeşte, se îmbolnăveşte, călătoreşte, se înfurie, are slăbiciuni şi defecte, singura diferență fiind că budistul nu este în conflict cu propria umanitate şi cu propriul eu, nu încearcă ca orice om obişnuit să se integreze într-o anumită categorie sau formă: gen bun sau rău, înger sau demon. El este ce este şi atât, fără analize, mustrări sau schimbări. Nu caută nimic în afară pentru că are totul înăuntru.

Viața fără țel şi finalitate este viața Eternului Acum. Nu practici contemplația pentru a atinge starea de Buddha, o practici pentru că eşti Buddha, reprezinți viața în nemişcare, „şezand şi privind„, fără a interveni.

A te elibera de reguli şi standarde nu înseamnă a le refuza, ci a nu te lăsa amăgit sau influențat de ele. Sunt doar instrumente pe care le poți utiliza, nedându-le putere asupra gândurilor sau asupra ta. Te obligi să-ți laşi mintea în pace pentru a nu intra într-un cerc vicios.

Nirvana apare în momentul în care renunțăm să ne mai agățăm de viața. Este starea naturală a minții, neîngrădită de percepție. Nu poate reprezenta un scop deoarece aspirația către ceva contravine ideologiei Zen. Nirvana este atinsă spontan şi în mod neintenționat. Nu este nevoie să fii superior sau inferior, bun sau rău pentru că atingerea ei semnifică depăşirea oricărei idei de dualitate sau comparație. Calea Zen nu practică discriminarea, oricine poate atinge eliberarea absolută.

Budismul nu împărtăşeşte viziunea occidentală potrivit căreia există o lege morală impusă de divinitate sau de natură ce trebuie respectată. Neimplicarea şi detaşarea contemplării zen exclud şi anulează ca inutile porunci de genul: nu fura, nu ucide, nu minți. În lumea budistă, acțiunea ce implică schimbarea este evitată din start.

Contemplarea budistă este definită de cuvântul dhyana în chineză, tradus ca zen în japoneză. Watts totuşi atenționează asupra sensului modificat prin traducere deoarece nu este nici medițatie, care implică analiza, nici transă. El sugerează a se folosi termenul original aşa cum este folosit cel de Nirvana şi Zen. Dhyana este clipa şi starea de conştiință a Eternului Acum. Budismul zen este singura şcoală budistă ce vede iluminarea ca pe ceva realizabil în orice moment fără nici un fel de instruire anterioară şi fără a fi neapărat nevoie de parcurgerea cu răbdare a mai multor vieți. Dacă-ți laşi mintea liberă să emită gânduri fără a le reține, deforma sau a interveni în vreun fel asupra lor, Nirvana este doar următorul pas.

Nu ai nevoie de autoperfecționare, nu există atenție pentru detalii, nu e important unde te afli sau unde te îndrepți, nu există trecut, nici viitor, există doar clipa prezentă, atât de scurtă încât nimic nu are timp să se întâmple. Constrângerea este o noțiune necunoscută acestei practici.

Deasupra, nicio țiglă să acopere capul,

Dedesubt, niciun centimetru de pământ pentru picior.

Zenul nu este indicat a fi importat, dar în doze mici poate avea capacitatea de a-ți ușura viața, de a-ți încânta și exaspera sufletul, în aceeași măsură, de a-ți întoarce mintea pe toate părțile pentru a o aerisi și de a-ți dizolva din grijile și apăsarea cotidiană. Trebuie privit ca un stil de viață, nu ca o religie pentru ca budismul zen nu-l privește pe Buddha ca pe o divinitate ci ca pe ceea ce cu toții suntem deja. Este un dar prețios al Asiei pentru omenire  care poate avea puterea de a mai pune puțină ordine în haosul zilnic al vieții occidentale, dacă este privit cu gândirea unui asiatic și renunțăm câteva clipe la percepția europeană asupra vieții.

Cea mai frumoasă parte a fost capitolul despre implicarea și aplicarea zenului în artă, raportat la teritoriul Japoniei. Ca mare admiratoare a culturii și tradiției japoneze a fost interesant să aflu despre influența budismului zen în ceremonia ceaiului și în nașterea codului bushido, Calea războinicului. În ceremonia ceaiului, cha-no-yu, sentimentul prezentului etern extins la infinit constituie principala regulă a ritualului. Această cale a ceaiului a atins perfecțiunea, putând fi practicată oriunde și oricum, chiar și fără ceașcă și ceai. Momentul prezent fără trecut și viitor, fără început și sfârșit, este Nirvana, liniștea absolută, necondiționată de formă și dogme ce desemnează fericirea eternă.

Creștinismul are vinul, islamul are cafeaua și budismul are ceaiul.

De asemenea, haiku, este forma de poezie adusă la perfecțiune tot prin practica zen, cunoscută și sub denumirea de poezia fără cuvinte, ce poate fi scornită atât de mintea unui nobil cât și a unui om de rând.

Pe o ramură uscată,

Stă un corb,

În seara de toamnă.

Calea Zen este viața omului fără griji, care acceptă imposibilitatea de a schimba ceva, care nu încearcă a-și explica și a înțelege lumea. Nu e nimic de înțeles și nimic nu poate fi schimbat. Suntem doar o oglindă ce reflectă lumea fără a o deforma, modifica și fără a reține ceva în amintire. Nu vom fi niciodată stăpâni pe propria viață pentru că nu depinde de noi.

Titlu: CALEA ZEN
Autor: Alan Watts
An apariție : 2018
Editura: HERALD
Nr. Pagini: 304
Limba: Română
Gen Literar: Spiritualitate, ezoterism
Nota recenzorului: 8.5 / 10
Vizualizari recenzie: 2128

Alte recenzii de la Alan Watts:

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie „Zanzibarezul“ de Ciprian Iftime
Recenzie „Zanzibarezul“ de Ciprian Iftime

Știți unde este Zanzibar? Zanzibar este o insulă de pe coasta estică a Africii. Un mic Paradis, rupt de civilizația defectuoasă a continentelor. Este locul în care răul, plasticul și legile încă nu au apucat să macine, până la pulbere fină, valorile, simplitatea și...

Recenzie ”Orașul necuraților” de Andrei Constantin
Recenzie ”Orașul necuraților” de Andrei Constantin

Orașul necuraților de Andrei Constantin este genul acela de carte de la care habar nu ai la ce să te aștepți. Pentru că te poate păcăli foarte ușor cu coperta sau număr redus de pagini. Ce-ar putea să se întâmple în povestea scrisă de autor, astfel încât să te...

5 1 vote
Article Rating
Angela este redactor Booknation.ro de 5 ani, 2 luni, 3 zile și a scris până acum 573 articole. Se află pe poziția 2 din 14 de redactori. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Angela aici. Angela are și un blog pe care scrie - îl găsești aici.
Subscribe
Notify of
guest

1 Comentariu
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
ZeN

Multumesc pentru lista cartilor scrise de Alan Watts si felicitari pentru recenzia Zen.
Mereu inveti unele lucruri, uiti cate ceva si o iei de la capat iar si iar, cand recitesti aceasta carte.