Cămașa lui Hristos a văzut pentru prima dată tiparul în America, în timpul celui de-al doilea război mondial și de atunci până în prezent a avut parte de zeci de reeditări și traduceri în multe țări devenind un bestseller și o carte de referință ce urmărește primii pași ai creștinismului și vorbește despre credință și mântuirea sufletului. Este probabil cel mai cunoscut roman creștin istoric după inegalabilul Quo Vadis. Din punctul meu de vedere nu se ridică la înălțimea acestuia care este o adevărată bijuterie și merită pe deplin Nobelul câștigat.
Personajul principal este Marcellus, un tânăr patrician roman, fiu de senator, investit din adolescență, grație provenienței nobile, cu titlul de Tribun. A fost crescut și educat într-o familie ilustră ce are legături strânse cu familia imperială a Romei. Este curajos, este arogant, este determinat să-și justifice titlurile și să închidă gura celor care îi pun la îndoială abilitățile și capacitatea fizică și mentală.
Curtea Romei este o adevărată arenă de lei – intriga, comploturi, suspiciunile, asasinatele și acuzațiile fără motiv sunt la ordinea zilei, iar Marcellus aflat în mijlocul lor se trezește exilat în Gaza după o noapte de beție și câteva cuvinte aruncate cu aroganță. Legiunea din Minoa este o cloacă infectă în care ajung răzvrătiții, rebelii și indezirabilii. Sunt soldați versați, veterani pe câmpul de luptă, unși cu toate alifiile, interesați de glorie, materialiști, fățarnici, periculoși și greu de supus. Și tocmai aceasta este misiunea lui Marcellus. Să-i organizeze și să le impună o disciplină de fier.
Prima lui misiune și singura va fi crucificarea unui iudeu, fapt care îi va marca viața și îi va da o întorsătură la care nu se gândise niciodată. După ce câștigă la zaruri faimoasa cămașă a celui căruia poporul iudeu îi spunea Mesia, Marcellus din patricianul superficial, păgân și arogant se transformă în cel mai înfocat provăduitor al învățăturilor celui pe care l-a ucis. Cămașa se transformă într-un simbol ce are puterea de a accentua caracterul celor ce vin în contact cu ea. Marcellus pornește într-o lungă călătorie prin Palestina pe urmele omului care i-a schimbat destinul. Ceea ce va afla îi va schimba pentru totdeauna mentalitatea, comportamentul, credințele și percepția asupra lucrurilor importante în lume. Va renunța la viața aristocratică de huzur, la titluri, la confort, își va risca propria viață pentru a onora numele și viața lui Iisus. În această aventură, Marcellus beneficiază de sprijinul necondiționat al sclavului său grec, Demetrius. Legătura de prietenie dintre cei doi sfidează relațiile și eticheta acceptată dintre un stăpân și sclavul său și devine din ce în ce mai trainică pe măsură ce amândoi se conving de natura divină a lui Iisus și devin creștini.
Personajele sunt numeroase, unele deja renumite, altele obscure sau pur și simplu inventate de autor care nu pune accent pe patimile îndurate de Iisus ci pe prigoana la care sunt supuși primii creștini și pe devotamentul și ambiția acestora de a împrăștia credința recent apărută. Pătrundem în lumea periculoasă a curții romane, dar și în casele de chirpici, sărace și mizere ale iudeilor de la Marea Moarta, singura asemănare dintre aceste două moduri de trai fiind primii pași timizi făcuți de creștinism printre imoralitatea Romei și lăcomia fariseilor. Este o poveste despre empatie umană, despre importanța blândeții, a toleranței și a vorbei calde. Este despre nesfârșita luptă dintre bine și rău, despre speranță și martiriu și despre puterea credinței. Este o lecție de moralitate, răbdare și virtute cu un final tragic.
