Pericolul poate fi diferit în funcție de persoana care îl percepe, iar răul este pretutindeni. Pe o insulă mică, la marginea unei păduri trăiește o familie. Trăiesc izolați, rupți complet de restul lumii. Singurul care părăsește insula și merge pe continent pentru aprovizionare este tatăl, dar foarte rar și cu foarte multe măsuri de precauție. Cei doi copii, o fată și un băiat, nu au părăsit niciodată insula și n-au conversat cu altcineva în afara celor din familie. Este necesar să rămână ascunși deoarece sunt urmăriți și nu trebuie să fie descoperiți de Străini! Orice abatere de la reguli poate avea consecințe fatale.
Juno are 16 ani și a ajuns pe insulă de mai bine de un deceniu. Singura constantă din viața ei este frica. Frica de străini, frica de a fi descoperiți. Își petrece timpul cu fratele său mai mic explorând insula și jucându-se.
De mici au fost nevoiți să asculte explicațiile părinților despre străinii care își caută răzbunarea pentru ceva ce tatăl lor a făcut în trecut. Dușmanii tatălui sunt periculoși și copiii pot deveni victimele lor. Pentru a fi în siguranță în cazul în care aceștia apar pe insulă, tatăl a construit un buncăr sub casă. Un loc secret, întunecat, dar singurul adăpost în caz de pericol pentru familie.
Recunosc că mi-am dat seama de la primele pagini din ”Când vin străinii” către ce se îndreaptă povestea și, cu toate acestea, intriga a fost interesantă, dar i-au lipsit ritmicitatea și suspansul. Este evident de la primele pagini că ceva nu este în regulă cu rutina familiei și regulile impuse de părinți. Este o stare de tensiune constantă între copii și părinți și interacțiunile dintre ei nu sunt firești sau dezinvolte. Dar, per ansamblu, marea problemă a fost că personajele mi s-au părut neverosimile. Juno este o adolescentă de 16 ani care 90% din timp gândește ca un copil de grădiniță. Înțeleg că nu a avut contact cu civilizația, educația ei socială are multe lacune și tehnologia este inexistentă pe insulă, dar este mult prea naivă și copilăroasă pentru vârsta pe care o are (încă își citește cartea cu povești, nu-și poate controla degetul??!!, dar se îndrăgostește de un străin).
În schimb, Ivar Leon Menger excelează la capitolul curaj. De asemenea, mi-a plăcut relația dintre cei doi frați, modul în care se susțin și ajută necondiționat când se aliază împotriva părinților sau pentru o cauză comună. Există o discrepanță evidentă între anii petrecuți de familie pe insulă în trecut și modul în care se precipită evenimentele în decursul câtorva zile.
Juno este deja adolescentă și există o tentativă (nereușită după părerea mea) de a transmite stările și emoțiile pe care le traversează în perioada pubertății (apar primele curiozități sexuale, simte primii fiori ai dragostei). Din păcate, naivitatea ei nu poate fi justificată în totalitate chiar dacă ținem cont de izolare și de educația ciudată și paranoică primită de la părinți. Multumesc Libris.ro pentru carte.
Dar care este adevărul? Cine este această familie în realitate? Și de cine se ascund? Vor reuși copiii să afle adevărul despre această izolare impusă? Va reuși Juno să pună lucrurile cap la cap singură sau va respecta în continuare regulile ciudate cu care a fost obișnuită de-a lungul timpului?
Secrete întunecate, minciuni și trădare! O familie pentru care regulile mult prea stricte devin imposibil de respectat.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Libris
Alte recenzii de la Ivar Leon Menger:
