Ana Dragomir are 14 ani, este bucureșteancă și are deja câteva cărticele publicate. Beletristica și ficțiunea sunt marile ei pasiuni. Ana este în mod categoric o iubitoare de natură și frumos, are o imaginație debordantă și o fire sociabilă și deschisă. Este un suflet cald, empatic și inocent care își imaginează lumea populată de unicorni și norișori roz, și nu sfâșiată de războaie și bombe. Copacul este îndemnul ei de a fi mai atenți la natura înconjurătoare, la lumea celor care nu cuvânta, lume care depinde în mare măsură de noi să își continue existența și să nu dispară.
Thomas este un băiețel care a trăit acum multe sute de ani. În ziua în care pe tronul Angliei venea Regina Elisabeta I, a hotărât să sădească un copac pe câmpul din apropierea casei sale, ca un omagiu adus acestui început. Regina și-a început domnia în același an în care Copacul și-a început existența. Dar în timp ce domnia Elisabetei s-a pierdut în negura timpului și a fost urmată de altele, Copacul a rămas statornic în același loc, îmbătrânind, cunoscând oameni noi și poveștile lor, ținându-le secretele, depășind timpuri grele, războaie, vremuri de restriște, dar având parte și de momente plăcute alături de oameni cu suflet bun și legând prietenii pe care le va păstra sute de ani în amintire. Este o trecere scurtă în revistă a istoriei ce pune accent pe marile distrugeri provocate de om de-a lungul timpului și pe stoicismul naturii de a ne accepta și ierta greșelile. Este povestea unui Copac și a prieteniilor pe care acesta le-a trăit de-a lungul lungii sale vieți. Este o cărticică despre oameni buni și răi, prietenie și răutate, inocență și cruzime, promisiuni respectate și tragedii regretate. Este o poveste despre comuniunea omului cu natura și importanța pe care aceasta o are în regăsirea liniștii și a echilibrului nostru interior.
Este o poveste pe care vă recomand s-o citiți piticilor voștri la culcare, are și câteva ilustrații create de Ionuț Robert Olaru. Are un font aerisit, un stil dichisit și o hârtie de calitate, iar povestea transmite mesaje pozitive, îndeamnă la speranță și la fapte bune, la empatie și bunătate, la protejarea naturii și la redescoperirea bucuriei de a trăi în sânul ei.
Alte recenzii de la Ana Dragomir:
