„Miah, ești negru. Ești un luptător!” Dar care era lupta? se tot întreba el. Unde era războiul? Mai târziu, când Jeremiah a văzut un desen animat cu o maimuță jucând baschet s-a simțit rușinat, de parcă maimuța aia era chiar el, cumva. Și atunci și-a dat seama că războiul era peste tot în jurul lui. Erau oamenii și reclamele care încercau să-l facă să se simtă ca și cum n-ar fi contat, care încercau să-l facă să creadă că a fi negru e ceva greșit.
Jacqueline Woodson este o autoarea de origine americană, specializată în literatura pentru copii și tineri. Ea a câștigat premiul National Book Award for Young People`s Literature cu romanul Brown Girl Dreaming. Autoare afro-americană, Woodson portretizează în romanele sale dificultățile cu care se confruntă oamenii din cauza rasismului existent în Statele Unite. Este autoarea a peste treizeci de romane și a fost introdusă publicului din România odată cu traducerea romanului „Dacă te apropii”.
Acum avea cincisprezece ani. Cincisprezece. Șaisprezece era probabil cu totul altceva, dar cincisprezece era un loc fără nicio identitate.
„Dacă te apropii” de Jacqueline Woodson este o poveste sfâșietoare despre o iubire interrasială într-o lume putredă, care nu este capabilă să înțeleagă că diversitatea este ceea ce ne face speciali. Woodson urmărește viețile a doi tineri, Jeremiah și Ellie, care deși au doar cincisprezece ani vor învăța că lumea nu este un loc în care iubirea este încurajată să crească.
Cei doi adolescenți simt, încă din prima clipă în care se privesc, că ceea ce li se întâmplă este rar și, deși nu înțeleg sentimentele care îi cuprind, aleg să aibă curaj să se descopere dincolo de orice impedimente le-ar arunca societatea în cale. Modul în care cei doi cresc împreună și se confruntă cu prejudecățile, dând dovadă de o maturitate ce le precede vârsta, creionează un mesaj puternic al cărții.
-Ți-e frică vreodată, Ellie?
-Da.
-De exemplu, acum?
-Da.
Ellie și Jeremiah vor doar să fie împreună, însă lumea în care povestea lor de dragoste crește nu le dă șansa să-și atingă finalul dorit. Cu toate că este un roman scurt, de aproape 200 de pagini, „Dacă te apropii” are o încărcătură emoțională care te copleșește și îți deschide ochii asupra unor probleme pe care mulți dintre noi probabil nu le-au luat în considerare.
Romanul are un stil asemănător cu „Eleanor&Park”, dând dovadă de aceeași inocență specifică adolescenței și aceeași puritate a sentimentelor care înduioșează cititorul.
Povestea este narată din perspectiva ambelor personaje principale, la trecut, alternând între persoana întâi și a treia, în funcție de personaj. Limbajul folosit este unul simplu, fără metafore, frazele fiind scurte și rapide, astfel încât lectura curge pe nesimțite.
Este un roman ca o lecție de viață, care va rupe bucăți din tine.
-Hai să spunem că plouă – oamenii care au o problemă cu faptul că noi doi suntem împreună – hai să-i numim pe ei și problemelor lor ploaie.
Ellie a dat din cap.
-Ok, sunt ploaie, a zis, apoi a zâmbit. Și acum?
-Deci nu plouă întotdeauna, nu-i așa? Dar și când nu plouă, știm că ploaia nu a dispărut pentru totdeauna.
Îi ofer nota 10 din 10 și vă încurajez să o citiți!
Alte recenzii de la Jacqueline Woodson:
