Dansul pasiunii de Mary Jo Putney este prima carte din genul cărților romantice pe care am citit-o. Adică am mai citit cărti de dragoste, dar nu genul celor care se dau momentan la ziare. Erau clasice, mai sobre, mai „într-un fel”. M-a surprins plăcut să observ că o carte dintr-un gen nou mă captivează și mă face să nu o mai las din mână. Deși are peste 400 pagini, am citit-o într-o singură zi. Nu puteam mânca să aflu ce se întâmplă până la final, cum se potolește atmosfera.
Dansul pasiunii nu este doar o carte romantică, girlish. Este un amestec de suspans și mister tipic cărilor thriler sau polițiste. Este un coctail literar reușit. Mi-a plăcut să cunosc personaje noi, lorzi, societăi secrete, femei independente. Mă atrage subiectul ca un magnet și de aceea am decis să mai fac rost, împrumut, de cări de-ale lui Mary. Orice femeie are nevoie la un moment dat, după ce se satură de raiune, cifre și business world, de o doză de sensibilitate, romantism, o oră cu o carte bună, care să o scoată din cotidian, probleme și griji. Cu o cană de cafea alături și o carte bună în mână, o femeie poate merge unde vrea.
În fine, cartea asta spune povestea a două perechi de gemeni: unii sunt amândoi în viață, alții doar pe jumătate. Presărată cu scene de amor și de suspans, autoarea știe foarte bine să mânuiască arma seducției literare. Personajul principal este Lucien, lord de Strathmore care face parte din grupul Îngeri căzuți și vrea să se înfiltreze în grupul advers, Clubul Demonilor. Aici o va întâlni pe frumoasa Kit Travers, o femeie care participă la intalnirile Demonilor doar pentru a-și căuta sora geamănă,Kira. Relația lor este una complicată, ea vrea să acționeze singură, dar este deseori salvată de el. El o cere în căsătorie după ce îi pătează onoarea, dar ea se teme ca nu cumva el să se îndrăgostească de sora ei când o va cunoaște. O iubire delicată care se înfiripă între cei doi, ea nu vrea să fie rănită, dar își dorește să primească iubire. Uneori dorințele cele mai adânci dor cel mai tare și ne fac să ne temem. E normal, odată fripți suflăm și în iaurt. Odată cu timpul nu devenim neapărat mai deștepti, doar mai precaui.
Povestea este una cu multe momente de suspans, o plimbare în rollercoaster: jos respiri mai bine, dar sus ți se taie respirația. Dacă nu am avea momente când nu mai putem respira, aș zice că am trăit degeaba.
Dansul pasiunii este o carte frumoasă, o recomand ca lectură in nopțile sau zilele albe de iarnă. O cană de cafea sau ciocolată caldă și o pătură pentru ca o zi banală să devină o zi perfectă.
Alte recenzii de la Mary Jo Putney:
