Vlad Mușatescu reușește să scrie unele dintre cele mai amuzante cărți ce mi-au căzut în mână de-a lungul anilor, iar detectivul Al Conan Doi e de departe un personaj cu care mi-am dorit întotdeauna să mă identific.
Aventurile sale de un realism cât se poate de monden fac acest lucru cu atât mai ușor deoarece personajele lui Vlad Mușatescu nu sunt personaje extraordinare , ci mai de grabă personaje banale cu vieți banale dar ce sunt prinse în propria imaginație de a se crede detectivi, vrajitori, eroi de filme, etc.
Toate acestea însă întotdeauna au darul să ia cele mai amuzante turnuri creind un umor evident mai ales prin comicul de situatie.
De-a baba oarba este cel de-al doilea roman din seria detectivul Al Conan Doi fiind precedat de: De-a puia gaia, și urmat de: D-ea va-ți ascunselea și D-ea bîza.
Cartea ne prezintă un ”mare” scriitor ce caută o oază de liniște pentru a-și scrie in pace romanul mult visat. Pentru a face acest lucru se hotărăște să plece într-un loc uitat de Dumnezeu la Colțiilupchii, un mic cătun de la țară. Aici are parte de întâlnirea cu o serie de personaje care de care mai interesante dintre care trebuie amintit neapărat Guliver Naiba.
Acesta este pe cât de misterios , pe atat de fascinant deoarece se înconjoară cu o aura de șaman ce reușește să creeze diverse potiuni miraculoase, să dispară ori să apară în locuri unde nu avea ce căuta , ori chiar să iși dubleze corpul fiind în două locuri deodată. Ba mai mult de atât posedă și doi câini fioroși Satan şi Belphegor.
Bineințeles că totul este presărat cu aventurile gurmande ale detectivului/scriitor ce nu poate rezista sub nici o formă tentațiilor delicioase oferite de locuitorii acestui cătun. Totul culmineaza cu o urmărire plină de suspans, mititei, pastramă și jocuri mecanice la un mare iarmaroc, fiind poate una dintre cele mai amuzante scene din întreg romanul.
Nu am citit cartea 🙂 . Mersi de recomandare 🙂 !
Este nu numai aceasta carte, dar intreaga seria deva absolut special pentru umorul romanesc de buna calitate. Nu numai cel de situatie dar si limba folosita, numele atat de speciale si autoironia, sunt de bun gust si cu mare maiestrie folosite. Am citit-o in copilarie dar si la maturitate, ciclul era preferatul meu pentru perioada de sesiune. Destinde prin aplelul la comedia de bun gust, in opinia mea. In plus este un ciclu de umor romanesc pur-sange. Si eu incurajez citirea celor 4 carti, in special de adolescenti dar si de carte oamenii maturi care vor sa se relaxeze.