Recenzie „Diavolul și apa întunecată” de Stuart Turton

de | apr. 29, 2022 | Beletristică, Ficțiune, Horror și Thriller, Mister, Recenzii cărți, Suspans

Fifteen men on a dead man’s chest
Yo ho ho and a bottle of rum
Drink and the devil be done for the rest
Yo ho ho and a bottle of rum..

Cam asta am fredonat eu pe toată durata lecturii. 😁🙃 Dacă aveți chef de-o aventură pe mare, cu mult mister și multe enigme, cu praf de supranatural, cu fantome, spirite, bântuiri, târguri cu Diavolul, pirați, insule pustii și furtuni devastatoare atunci Diavolul și apa întunecată este cea mai bună opțiune. Cartea a apărut la editura RAO la sfârșitul anului trecut și aparține unui autor cu un stil original și cu multa imaginație. Prima sa carte, Cele șapte morți ale lui Evelyn Hardcastle mi-a depășit așteptările și m-a provocat să-mi pun capul la treabă pentru a ține pasul cu intriga complexă pe care mi-o propune autorul.

Diavolul și apa întunecată are ca fundal temporal Evul Mediu, dar autorul ne avertizează că nu urmărește să redea climatul istoric întocmai și că respectarea realității istorice nu e capitală pentru el. Nu acesta este scopul lui. Iar pe mine nu m-a deranjat deloc că unele lucruri par că aparțin mai repede contemporanului decât Evului Mediu.

În 1634, Compania Olandeză a Indiilor de Est era în plin avânt de extindere și de exploatare a zonelor bogate în mirodenii și alte resurse naturale, iar concurența era acerbă. În coloniile din Asia, această companie deținea supremația și impusese un monopol comercial strict. Fondată la începutul anilor 1600, a fost una dintre cele mai mari companii de comerț din lume, deținând o flotă formată din peste o sută de vase și având mii de angajați și birouri în Asia și în șase orașe din Țările de Jos. Compania avea drept de monopol asupra comerțului, de a bate monedă, de a construi fortărețe sau de a purta război, ea fiind socotită în istoria economiei mondiale ca primul concern multinațional. Această flotă care aducea în Țările de Jos mirodenii, mătăsuri, porțelan, metale, animale, ceai, cereale, orez, soia, trestie de zahăr, vin, cafea avea de străbătut un drum lung și foarte periculos: furtuni, pirați și molime erau principalele probleme cu care căpitanii se confruntau, dar, pe lângă acestea, lucrurile putea să explodeze și din cauza mentalității și superstițiilor oamenilor. Compania era condusă de Consiliul celor 17 Gentilomi, aristocrați înstăriți ce dețineau cea mai mare putere de decizie din acel timp. Erau oameni pentru care doar banul conta, sporirea bogăției era principiul suprem și în numele acestei cauze umanitatea, empatia sau orice altă valoare morală erau călcate în picioare.

Jan Haan, guvernatorul Bataviei din ultimii 15 ani, este invitat de acest Consiliu la Amsterdam pentru a ocupa unul dintre locurile vacante la Masa Greilor.

Personajele principale sunt foarte atent creionate. Un mercenar cu un trecut misterios, Arent, aflat în slujba unui renumit detectiv, Pipps, un guvernator crud și brutal, soția, fiica și amanta guvernatorului, trei femei private de libertate, o tânără băștinașă convertită la creștinism, un căpitan filfizon, un comerciant șef alcoolic și timorat, un căpitan al gărzii corupt și o șleahtă pestriță de marinari și muschetari.

În această epocă întunecată, puterea banului are supremație. Blândețea și compasiunea sunt considerate slăbiciuni, cuvântul de ordine este forța. Onoarea este uitată, iar cei mai slabi sunt primii exploatați. Arent, în ciuda originii nobile, renunță la avere și situație socială și găsește în Pipps idealuri pentru care simte că merită să lupte. Își dorește o lume dreaptă în care cei săraci și slabi să aibă aceleași drepturi cu cei puternici și bogați, o lume în care femeile să nu mai fie discriminate și bogăția să nu mai facă legea. Pentru mine este cel mai îndrăgit personaj. Arent a fost crescut de guvernator în copilărie. Și-l amintește ca pe un om blând, răbdător, iubitor, dar Haan pe care îl reîntâlnește pe vas este complet schimbat, un adevărat despot ucigaș. Cu toate acestea, sentimentele dintre cei doi sunt încă puternice. Arent vede în guvernator tatăl pe care nu l-a avut, iar celălalt îl consideră fiul pe care l-a așteptat în zadar toată viața. În același timp, guvernatorul este singurul care cunoaște secretul teribil din copilăria mercenarului.

Corabia, încărcată de guvernator la refuz de cufere pline cu secrete pornește către Amsterdam, dar chiar din momentul plecării blestemul și ghinionul o însoțesc. Legenda Bătrânului Tom, un demon ce se hrănește cu suferință și care îi ispitește pe oameni să facă pacturi dezavantajoase este prezentă la bord din prima clipă a călătoriei. Acest demon, care a terorizat ani buni Provinciile, are puterea de a poseda oamenii, de a le citi gândurile și de a-i împinge spre păcat promițându-le averi în schimbul unor servicii oribile pentru ca la sfârșit să-i ducă la ruină și chiar la moarte.

Dar care este scopul demonului pe corabie? Și în persoana cui este ascuns? Cine l-a invocat și de ce? Cu cine a căzut la învoială? Ce i-a promis? Și pe cine urmărește?

Arent primește misiunea de a afla răspunsurile la toate aceste întrebări, dar nu se simte capabil să descâlcească ițele. Simte că Pipps ar fi mai potrivit pentru această sarcină. Dar Pipps este arestat și încarcerat în cala vasului pentru un motiv nedezvăluit încă și pe care îl va afla abia când corabia va ajunge la Amsterdam unde va fi și judecat. Arent este pe cont propriu și are nevoie de aliați deoarece nu este ușor să te lupți cu un demon care poate apărea și dispărea după bunul plac, care vorbește fără voce, ucide de la distanță și pătrunde prin pereți în încăperi ferecate.

Corabia pare blestemată și toți cei îmbarcați pe ea așteaptă cu teamă catastrofa finală promisă de demon încă de la plecarea din port. Bătrânul Tom este decis să facă târgul existenței sale, oferindu-le oamenilor ceea ce-și doresc cel mai mult în schimbul unor servicii murdare. Este de asemenea decis, ca până la finalul călătoriei, să-i omoare pe toți cei care i-au refuzat propunerile infame.

În ciuda supranaturalului foarte prezent în poveste, autorul pune accent pe mentalitate și prejudecată, demonstrează cât de ușor pot fi oamenii manipulați și influențați atunci când cultura și educația sunt firave, indoctrinarea religioasă habotnică și sărăcia lucie. Aduce pe tapet crimele oribile și nedrepte comise în acea perioadă sub aripa protectoare a bisericii care înfiera vrăjitoria. Credințele populare și superstițiile legate de ocultism au alimentat mereu angoasele celor săraci cu duhul și au constituit un fond pentru o întreagă mitologie fantastică: demoni cu formă umană, vrăjitoare, alianțe cu diavolul, puteri oculte, blesteme, semne și simboluri, amulete, descântece și o întreagă faună de bestii, într-o lume a întunericului și a luminii, a magiei și a miracolului, a ereziei și a superstiției.

Invidia socială, răzbunarea personală și ambiția lacomă au găsit în aceste credințe oculte teren propice în care să-și înfigă ghearele și le-au exploatat la maximum în vederea propriilor interese. O poveste captivantă, cu ritm bun, cu suspans, plină de secrete, persoanje cu trecut misterios și aspirații de libertate și dreptate, o psihoză generalizată, o teroare fără nume și formă, o domnie a maleficului și fobia maselor isterizate. Aceasta a crezut Turton că poate fi formula unei povești de succes și, în ceea ce mă privește (cu mici rezerve față de final), a reușit să-mi captiveze atenția.

ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia

Titlu: DIAVOLUL ȘI APA ÎNTUNECATĂ
Autor: Stuart Turton
An apariție : 2021
Editura: RAO
Nr. Pagini: 544
Limba: Română
Gen Literar: Crime, Thriller, Mistery
Nota recenzorului: 8 / 10
Vizualizari recenzie: 11898

Alte recenzii de la Stuart Turton:

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie ”Copacii” de Percival Everett
Recenzie ”Copacii” de Percival Everett

”Copacii” de Percival Everett este un roman șocant în care o serie de crime brutale se petrec mai întâi în orașul Parale din Mississippi și apoi în toată America. Nici nu pot descrie cât de mult mi-a plăcut cartea asta, fără să par o ciudată, având în vedere temele pe...

Recenzie ” Sărmane creaturi” de Alasdair Gray
Recenzie ” Sărmane creaturi” de Alasdair Gray

Evident, am fost influențată de apariția filmului, însă am de spus în apărarea mea faptul că nu am văzut filmul și nici măcar nu știu ideea principală. Doar știu că este ciudățel și că Emma Stone joacă magistral, în rest, haide să vedem cum este cartea, pentru că...

0 0 votes
Article Rating
Angela este redactor Booknation.ro de 5 ani, 3 luni, 6 zile și a scris până acum 586 articole. Se află pe poziția 2 din 15 de redactori. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Angela aici. Angela are și un blog pe care scrie - îl găsești aici.
Subscribe
Notify of
guest

0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments