Farmecul discret al mirării de Cristian Muntean, Cosmin Neidoni este continuarea dialogului epistolar din Ca o zi de duminică. Dacă prima carte este o sursă infinită de energie, continuarea este firească, necesară, vindecătoare – asta se simte imediat ce deschizi cartea. Regăsești, două suflete care parcă nu au încetat nicio secundă să transmită emoție, energie, iubire pentru semeni, cuvinte pline de sens. La doi ani de la prima carte, Farmecul discret al mirării, sosește după cea mai neagră perioadă pe care o depășește întreaga omenire.
În 2022 încă există întrebări, frici, panică, nevoia de a fi precaut, necesitatea de a reînvăța să trăiești cu schimbările pe care pandemia le-a impus fiecăruia dintre noi. Cristian Mintean și Cosmin Neidoni arată, prin cuvinte, că e normal să simți că nimic nu mai e la fel, că nu ești singurul care se simte dezechilibrat și nesigur în fața schimbărilor. Dar întăresc și ideea că răul are și mult bine, că nimic nu e imposibil, că fiecare are nevoie să revină, să regăsească bucuria și drumul pe care să-l urmeze. Că viața înseamnă noi începuturi de care nu ne putem priva.
Am învățat să ne bucurăm de lucruri mărunte, să vedem fiecare clipă ca fiind unică și să simțim că putem să trăim înconjurați de lucruri și oameni speciali, ce strălucesc dincolo de încrâncenare și să ne mirăm că nu am văzut niciodată până atunci tot ce era atât de vizibil. Am redescoperit viața – înainte și după perioadele dificile, personale, colective sau globale. Tot ce ne înconjoară are un farmec aparte, discret sau nu, dar e uimitoare. Și cartea de față asta arată, fără pic de efort.
Farmecul discret al mirării este despre simplitate, prietenie, suflet, dăruire, taine, adevăr imposibil de văzut cu ochii minții, despre bucuria de a ieși din cotidian, din rutina dureroasă, din cercul vicios al realității prezentat peste tot. E cea mai frumoasă resursă de reechilibrare a propriei ființe, a priorităților, a principiilor și credințelor după care se ghidează fiecare. Una dintre cele mai sigure, unice și minunate căi de a rezista pe timp de furtună și de a găsi soluții – în comunicarea cu alții, în dialogul cu sine, în cărți, călătorii fizice, în arta sau în orice altă formă prin care poate fi exprimat și evidențiat frumosul.
Rostul oamenilor asemenea ție este de a păstra echilibrul când totul este în derivă, de a ține omenescul aproape, de a revela sacralitatea îndărătul profanului – Cosmin Neidoni despre Cristian Muntean.
Aș spune că rolul amândurora este să mângâie, să stea alături de sufletul cititorului, să șoptească când e cazul că el nu e singur, că e înțeles și acceptat, apreciat și valoros. Rolul lor colectiv este să bucure, să vindece, să dăruiască blândețe și bunătate în situații grele, în subiecte actuale și extrem de sensibile. Ei sunt dovada că se poate să pui suflet pe hârtie și să ajungi la sufletele celor din jur, sunt cei care arată clar omenia și prietenia. Iubesc să descopăr că mai există astăzi oameni care-și arată sufletul cu atâta ușurință, bucurie, speranță și încredere. Cu ce scop? Nu știu exact, intuiesc doar mesajul subtil (conștient) Arată, fără teamă cine ești. Nu ai decât de câștigat! Eu am câștigat citind cartea, iar Neidoni și Muntean m-au câștigat pe mine – ca prieten-cititor și om care le va căuta cărțile de fiecare dată când va simți că în paginile pe care le-au scris cu sufletul va găsi ceea ce are nevoie.
Un dialog fermecător, prezențe discrete, dar care lasă cele mai frumoase urme în suflet și sentimentul că nu există separare, distanță – fizică și temporală între cei doi. Opinii diferite și lipsa dorinței de a schimba ideile celuilalt, acceptarea perspectivelor ca fiind noi surse de cunoaștere. O adevărată bogăție pentru suflet, o reală încântare pentru minte și o deconectare totală atunci când pătrunzi discret, în dialogul celor doi. Nicio secundă nu m-am simțit departe, mereu am fost alături de cei doi prieteni. Și nu regret nimic, dimpotrivă. Mai vreau și alte cărți.
Farmecul discret al mirării în care nu te mai miră legătura dintre doi oameni, te sensibilizează emoția cu care vorbesc și omenia cu care dăruiesc din tot ce știu despre viață.
Alte recenzii de la Cristian Muntean:
