La început am fost mirată cum o scriitoare străină scrie, cu atâtea detalii, o carte cu acțiunea în București. Finalul cărții mi-a elucidat misterul, de fapt autoarea este născută în București iar cartea este dedicată bunicilor ei.
Ce- înseamnă viață fără tine,
Fără singurul ei purtător de sens?
Cum să trăiesc încă o zi,
Fără să simt răsuflarea ta dulce pe obraz și ochii tăi aproape?
Și când în sfârșit îmi voi găsi odihna,
Și mâna ta n-o voi simți pe piept,
Cui îmi voi încredința ultimele gânduri,
Dacă nu ție, fetița mea de- atunci, de demult?
Fetița pe care au lăsat-o în urmă este o poveste fascinantă, dureroasă și reală, o filă din ceea ce s-a petrecut în România în perioada celui de al doilea război mondial și în anii de după.
Începe cu o acțiune drastică, Programul de la București, ianuarie 1941, când mii de evrei au fost scoși din casele lor și omorâți.
Așa începe povestea Nataliei, o fetiță care a fost lăsată de familia ei pe străzile din București ca să aibă șanse să fie salvată.
Despina și Anton o înfiază. Ei au o frumoasă poveste de dragoste și căsnicie cu o singură și dureroasă neîmplinire, aceea de nu a avea un copil. Natalia le va umple acest gol, o vor iubi enorm și reciproc.
Împreună trec prin perioada războiului și apoi au o viață și mai grea după ce acesta se termină. Fiind o familie înstărită li se ia casa și afacerea.
Cartea este structurată în trei părți: Anton și Despina, Natalia, Victor. Personal cel mai mult mi-a plăcut partea a III-a a cărții: o frumoasă poveste dintre Natalia și Victor.
Aș vrea să stau așa să-ți ascult bătăile inimii, ale inimii tale crude, nemiloase și nechibzuite.
Nu-l pot opri, pentru omul asta nu există bariere. Îmi vrea sufletul și-l va avea.
Finalul este unul emoționant, atât vă zic. Mi-aș dori ca autoare să scrie o continuare a acestei povești.
Umplu spațiile albe, le infuzez cu viață, viața mea în culori suficient de vii pentru a da înapoi limbile ceasului. Fetița, adolescenta, femeia în devenire. Cu fiecare triumf și înfrângere, cu fiecare lovitură pe care mi-a administrat-o viața, ridic un arc peste timp, o punte către oamenii a căror dragoste o simt încă atât de puternic.
Lectură plăcută !!!
Alte recenzii de la Roxanne Veletzos:
