M-am gândit mult, ce și cum să scriu. Am adunat gândurile de zeci de ori, până să-mi dau seama că oricum nu va fi așa cum îmi doresc eu această părere, așa că, eu vă rog, aveți răbdare cu o mică neinițiată în ale psihanalizei și în Se-ul lui Freud!

Dragă audiența, Sigmund este părintele acestei științe. Cel puțin cercul restrâns de doctori i-au conferit acest titlu, și eu, care am auzit puține, însă cu o dorință avidă de cunoaștere, am pornit de la cartea greșită, or limbajul și explicațiile, pe alocuri, m-au depășit, și nu îmi este rușine să recunosc asta. A fost în totalitate greșeala mea, teritoriul cercetat pentru prima data a fost minat cu o serie de relatări, metode de lucru ale marelui „virtuoz” în ale cercetărilor psihologice.

Freud este tema de discuție între cei doi autori și cititor. Cu o introducere seducătoare, Lohser și Newton te conduc spre labirintul unei investigații minuțioase ale metodelor de tratare, create de faimosul vraci. Tehnici, doctori care analizează acele metode, păreri despre fiecare în parte, despre neutralitatea sa apocrifă, eficiența și credibilitatea sa, structura terapiei și „locurile” ținute ascunse de către „pârât”, pentru că domnul nostru inculpat, nu și-a dat toate cărțile pe față, a păstrat ceva doar pentru sine. Egoist un pic, nu vi se pare?!

Criticat și adorat, loial și frenetic în părerile sale, calea lui Freud prinde contur chiar dacă nu toți vor să îi recunoască meritele. „Freud Neortodox, așa cum se vede de pe divan” este scrierea pentru curioșii care au idei și lecturi bune în spate din acest vast câmp de circumvoluțiuni. Iar dacă vă numărați printre ei, această carte este pentru dumneavoastră! Părerile celor doi autori sunt imparțiale, iar asta nu poate decât să bucure simpatia mea pentru domeniu.

Concluzia serii: Sigmund Freud a fost pionerul care a tatonat teritoriul creierului nostru, mai mult partea să întunecată, ori gri, dar asta ține doar de gustul fiecăruia dintre noi. Iar eu, în loc să încep cu Abecedarul psihanalizei, am sărit direct în anii de liceu! Bine că ne învață la grădiniță să citim.

Lecturi echilibrate vă doresc!

Se încarcă ofertele din librării…

Despre redactorul articolului

Stella PopaFost redactor168 articoleToate articolele

N-am avut de ales, efectiv n-am avut de ales. De mic copil am avut în fața mea doi adulți care citeau. Mama citea detective și classică rusă, tata citea romane istorice și de aventură. Prima mea „păpușă” a fost o carte și se numea „Muzicanții din Bremen”. Biblioteca părinților îmi părea atât de grandioasă, încât le-am zis într-o zi că a mea va fi și mai mare! Încă puțin și o să-i întrec.Cine a spus că cei mici copiază deprinderile părinților a avut dreptate, eu sunt un exemplu al acestui gând frumos, asta recomand și părinților care au copii mici. Imaginația, vocabularul, bunele maniere, ambiția și eliminarea prejudecăților sunt cele mai importante aspecte ale unei lecturi timpurii.Gustul bun se deprinde, acesta nu apare de la sine. Părinții mei au fost și sunt un exemplu, o să continui același drum pentru că fără lectură deja nu-mi pot imagina viața, este „oxigenul” conștientului și al subconștientului meu. Frumosul absolut fără de care nu-mi pot percepe existența.

5 1 vote
Article Rating
Subscribe
Notify of

1 Comentariu
Oldest
Newest Most Voted

Foarte interesanta recomandare, big like!