Danuta Roman este expert în comunicare socială, minorități și relații interetnice. A studiat la Universitatea București și la Academia Română – București, Haga și Strasbourg. Este doctor în filosofie al Universității București. A fost distinsă cu Diploma de Onoare a Fundației Armonia (București, 2005) și titlul de Ambasador al Păcii conferit de Federația Internațională pentru Pacea Lumii (Seul, 2006) pentru activitatea desfășurată în presă, conferințe, emisiuni radio-TV, colaborări pe diferite proiecte de ONG-uri interne și internaționale, în vederea îmbunătățirii comunicării interculturale și a climatului comunitar. Autoarea a mai publicat și volumul de eseuri Grădina memoriei poloneze.
Cartea Homo videns între etică și manipulare este rodul cercetărilor realizate pentru lucrarea de doctorat și este volumul care mi-a adus cea mai mare doză de claritate pe acest subiect, până acum.
Oricine are acces la tehnologie, zilnic investim tot mai mult timp pe internet, simțim panică dacă pentru câteva momente nu mai găsim telefonul, iar printre primele jucării serioase pe care le primește un copil după ce învață să meargă și să vorbească este telefonul.
Acest dispozitiv conține toate datele noastre, a devenit atât de familiar încât nici măcar nu poate fi numit confident, el percepe dincolo de ceea ce noi îi spunem conștient.
Unde duce tot acest proces? Care este linia între beneficii și efecte distructive? Câți dintre noi ne întrebăm de această linie, când totul pare atât de atrăgător, incitant și util?!
Expresia Homo videns prezentă în titlu face referire la fenomenul de influențare a oamenilor prin imagini, ca inspirație sau ca manipulare.
“Acest om-imagine se definește prin continua limitare a autonomiei și gândirii critice, ce își încetează procesul de dezvoltare. Subiectul este influențat în direcția îndeplinirii unor sarcini standardizate, necesitate de procesul globalizării, permit înlocuirea facilă, indiferent de coordonatele spațiale și temporale ale individului.” (pag. 238)
Lumea virtuală creează o societate care își pierde valorile, omul este nesigur și caută să își găsească repere sigure care să îi definească identitatea.
Tehnologia a creat o realitate paralelă, fiecare persoană are o identitate pe internet și bunurile, produsele, serviciile sunt prezente acolo.
Dar poate această realitate să înlocuiască apropierea dintre oamenii? Poate trăi un om în armonie interioară fără conexiune fizică?
Autoarea dezvoltă toate perspectivele acestui fenomen și detaliază răspunsuri complexe, bine cercetate și analizate, transmise clar și obiectiv. Progresul tehnologic extinde cunoașterea, are un impact pozitiv, dar tot el tinde să domine existența omului distrugând lent credința, valorile și reperele.
Cartea a fost concepută începând de la mitul peșterii în care cunoașterea se face prin văz.
Manipularea prin imagini este prezentă în zilele noastre, iar omului îi este tot mai greu să facă diferența între bine și rău. Omul lichid își pierde reperele, valorile sănătoase care îl pot menține într-un echilibru.
“Prezența fricii condiționează virtutea curajului, iar persoana curajoasă este cea care își domină temerile, le temperează și se situează pe o poziție ce implică controlul acestora, căci un element al curajului este atingerea unei stări de echilibru în ceea ce privește intensitatea sentimentului de teamă.” (pag. 136)
Este foarte ușor de realizat acum mobilizarea oamenilor într-o anumită direcție. Așa cum ne putem uni pentru o cauză nobilă, se poate să fim uniți și pentru scopuri dăunătoare omului?
Trăim o epocă a relativismului, nici tehnologia, nici vizualizarea nu ar trebui să devină dominante în viața omului. Dar cum facem să fim conștienți în acest proces și să nu ne lăsăm duși de instincte vizuale.
Lecturarea cărții este un pas important pentru a dobândi claritate asupra a ceea ce se întâmplă în aceste timpuri. Cert este că valorile umaniste trebuie să facă parte din educație, iar cunoaștere trebuie să servească evoluției omului.
Un subiect extrem de util, un volum valoros care ar trebui citit de cât mai multe persoane și în special de tinerii care par că au dezvoltat dependență de dispozitivele conectate la internet.
“O a treia categorie de suflete este cea a sufletelor neevoluate, cărora nu le este destinat să progreseze și să contemple lumea perfecțiunii, ele desfășurându-și existența în limitările mundane.” (pag. 29)
Cartea a fost publicată la Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca în 2021.
O recomand ca lectură obligatorie, va aduce claritate și puterea de a decide singur în relația cu tehnologia.
