🔥 CARTEA JOCURILE ÎN CARE SE JOACĂ EU ARE REDUCERE PE:
O oglindă în oglindă… O copertă cu o imagine colorată și un titlu atractiv… Jocurile în care se joacă EU.
Știam că Anatol Basarab face jocuri de cuvinte și ia în derâdere unele aspecte tocmai pentru a sublinia probleme serioase, așa că m-am grăbit să citesc și cel mai recent volum publicat de el. Într-adevăr, nu e nicidecum o carte amuzantă – ci una care ne îndeamnă la introspecție.
Pornind de la definițiile și cercetările altor specialiști în legătură cu Eul, Anatol Basarab ne poartă pe diverse fațete alte gândirii și simțirii umane. El ne arată cum, de multe ori, omul nu se cunoaște și preia părerile celorlalți. El ne prezintă Eu concepția prin trei perspective – Eu ca Eu, Eu ca Altul, Eu ca Noi.
Una dintre ideile importante prezentate este că Judecata altora despre tine nu ești tu. O idee simplă, dar mulți nu o conștientizăm.
Dacă îți place recenzia cărții JOCURILE ÎN CARE SE JOACĂ EU, atunci vezi 👉 lista cărților scrise de Anatol Basarab
Noi nu ne putem vedea obiectiv, din exterior, așa că ne bazăm pe părerile celorlalți, ne vedem prin ochii lor – ca atare. De aceea toți își cumpără mașini de lux, deși nu au ce mânca, pentru că mașina reprezintă un instrument de afirmare a poziției sociale, a statutului social.
Omul Ca atare se teme să iasă din șablon, ca să nu îi dezamăgească pe ceilalți. Atunci când o persoană importantă pentru noi ne critică sau face o afirmație dură la adresa noastră, se poate întâmpla o tragedie în lumea noastră interioară. Anatol Basarab arată cum ajungem să purtăm diverse măști pentru a răspunde cerințelor societății în diferite situații.
Jocurile în care se joacă EU ne atrage atenția că viața este un drum fără întoarcere, asemeni râului care curge mereu înainte, dar și asupra faptului că noi avem puterea de a direcționa cursul vieții noastre.
Noi nu cunoaștem întreaga omenire, avem doar păreri abstracte în legătură cu aceasta, deoarece oricare dintre noi trăiește, de fapt, într-o lume social – psihologică destul de limitată și restrânsă.
A părăsi „pântecele social” este echivalent cu o a doua naștere. Omul nu a fost creat pentru a trăi izolat și de aceea, are nevoie de tradiția spirituală. Fără motivația necesară, niciodată un om nu-și va asuma o astfel de naștere.
Desprinderea individului dintr-un grup, al lui „Eu din Noi”, este un proces foarte dificil, iar autorul ne prezintă mai multe Căi prin care se poate realiza această trecere, trăsăturile și particularitățile acestora, precum și dificultățile și riscurile la care ne expunem adoptând o anumită Cale. Această prezentare ne ajută să ne alegem Calea care ni se potrivește în vederea asigurării echilibrului pentru corp și emoții, „pentru ca omul să nu se smintească”.
Ucenic nu devii pentru că te-ai hotărât să devii ucenic. Acest lucru este un fel de eveniment tainic și intim. Uneori trebuie să te pregătești foarte mult timp pentru acest eveniment, adică trebuie să mergi și să cauți foarte mult timp, fără oprire, și, astfel, odată, pur și simplu vei simți că ai devenit ucenic. Uneori acest eveniment se produce pe neprins de veste, ca și prima dragoste.
Perspectiva pe care ne-o oferă autorul este atât cea a ucenicului, a celui ce a pășit pe o Cale și avansează mereu, cât și a maestrului, care a atins un nivel superior și este în măsură să transmită, la rândul lui, cunoașterea dobândită.
Această carte nu se dorește a fi un răspuns la toate întrebările despre om și menirea lui, ci un instrument care să ajute la clarificarea frământărilor interioare, astfel încât fiecare să își găsească drumul în viață.
🔥 CUMPĂRĂ CARTEA JOCURILE ÎN CARE SE JOACĂ EU CU REDUCERE DE PE:
