La începutul secolului al 19-lea, în sudul Italiei, viața era o luptă. Și nu toți o câștigau. Familia Floria trăia într-un sătuc din Sicilia decimat de cutremure. Hotărârea lui Pablo, capul familiei, de a strămuta toată familia la Palermo le schimbă total existența. Și munca, și așteptările, și mentalitățile, și prejudecățile, și stilul de viață. Pornesc de la o mică dugheană unde comercializează mirodenii, iar concurența este acerbă. Imperiul pe care reușesc să-l ridice le atrage multă ură și invidie. Primele trei generații ale familiei Florio, caractere diferite, fiecare cu problemele, frustrările si visurile lor.
Mi-a plăcut tare mult. N-am putut s-o las din mână. Mi-au plăcut unchiul Ignazio și Vicenzzio chiar dacă sunt diferiți cum e ziua de noapte. Amândoi au extins afacerea, dar fiecare în stilul lui. Ignazio, precaut și discret, un adevărat aristocrat fară titlu și Viccenzio, vulcanic și fără teamă, o furie pozitivă, un uragan ce sfărâmă cu sânge rece orice îi stă în cale. De la un magazinel dosit și dărăpănat au ajuns la palate, o flotă și o bancă proprie, topitorii, case de vinuri, comerț cu mătase, sulf, pește, pulbere de chinchină și monopol de piață. Și-au urmărit succesul și nimic nu le-a stat în cale. Considerați slugi parvenite, priviți cu superioritate de aristocrație și nu numai, au ajuns să ofere împrumuturi pentru a-i scăpa de faliment chiar celor care i-au umilit și denigrat.
Am suferit pentru eșecul pe plan personal alături de Ignazio. Nu și-a meritat soarta. A fost mult prea loial și empatic, iar devotamentul și sacrificiul nu i-au fost răsplătite. Mi-aș fi dorit o altfel de femeie pentru el. Ar fi meritat o doamnă, nu o mahalagioacă cu sufletul înrăit. Viccenzio, în schimb, și-a urmărit satisfacția si fericirea personală. Și-a reușit să le obțină chiar dacă a rănit multe inimi sincere. Giulia a reușit să îi câștige afecțiunea, respectul și încrederea, dar în timp și plătind greu pentru ele. Am deplâns soarta femeilor, modul cum erau tratate și privite m-a revoltat. O lume a bărbaților puternici, ce-și ascund vulnerabilitățile sub masca nepăsării, bărbați susținuți de femei cărora nu li se recunosc meritele, dar ale căror responsabilități cresc proporțional cu statutul familiei în comunitate. Femei ce renunță la onoare și mândrie și aleg să-și urmeze inima. Povești de dragoste de-o viață ce nu se destramă sub presiunea prejudecăților și a încercărilor destinului. Oameni convinși că și-au găsit sufletul pereche fără de care le e imposibil să meargă mai departe. Ură și orgolii, nevoia de recunoaștere în societate, revolta față de umilire și înjosire, ambiția de a te ridica deasupra celor ce te-au subminat. Și peste toate familia, singura și ultima ancoră la care orice-ar fi nu trebuie să renunți și n-o poți abandona. Păcatul cel mai greu de iertat.
O bila neagra ar fi multitudinea de expresii netraduse, ce apar direct în italiană și a căror semnificație este notată abia la sfârșitul capitolelor. E foarte obositor să frunzărești cartea ori de câte ori dai peste o expresie pe care nu o înțelegi și nu-s chiar puține. Nu este nici o italiană curată, ci dialect cu jargoane deci cam greu să te descurci singur cu traducerea.
Nu contest că ar putea avea un ușor parfum de telenovelă, dar nu m-a deranjat deloc, deoarece n-are tentă de dulcegărie ieftină și are personaje realist construite. Urmăreste și realitatea istorică: începuturile revoluției italiene, încercările de îndepărtare a Bourbonilor, primele constituții, primele orașe-stat, epidemia de holeră și prăbușirea economică, influențele colonialismul britanic și austriac. Prima parte dintr-o trilogie ce urmărește destinul unei familii de vizionari.
Alte recenzii de la Stefania Auci:
