„Orașul fetelor” de Elizabeth Gilbert este unul dintre romanele preferate citite de mine în ultima vreme. De la autoare am mai citit faimoasa carte „Mănâncă, roagă-te, iubește”, care a fost și ecranizată în 2010, și a devenit în cel mai scurt timp bestseller. De asemenea, mai intenționez să citesc și volumul său de non ficțiune „Lecții de magie. Cum să-ți cultivi creativitatea”.
„Orașul fetelor” de Elizabeth Gilbert a fost publicat inițial în anul 2019
La noi în România a apărut la Editura Humanitas tot în 2019, având și o copertă superbă. Nu știu ce m-a atras mai mult la acest roman de am dorit să-l am și să-l citesc. Poate că titlul său. Poate recenziile făcute de alți bloggeri de carte sau părerile celor de pe GoodReads și de pe Instagram. Cert este că l-am comandat și mă bucur foarte mult că a ajuns în mâinile mele.
Nu am citit volumul într-un timp record. Nu că nu mi-ar fi plăcut. Dar trebuie să recunosc că mi-a creat un amalgam de stări, pe măsură ce înaintam cu lectura. Are o poveste sub forma unei scrisori lungi de tot în care personajul principal, feminin, își relatează viața, cam de la Adam și Eva. Așa aflăm cine este ea, cum este ea, alegerile pe care le-a făcut în viață. Și despre oamenii interesanți pe care i-a întâlnit pe drum și i-au conturat mai mult sau mai puțin personalitatea.
„Orașul fetelor” este un roman fabulos. Aș zice că e feminist, dar nu este războinic și nu dă dreptate numai femeilor. E o carte de ficțiune istorică dar și de dragoste pe care o recomand tuturor fetelor și femeilor din viața mea și nu numai. Este realistă și frumoasă. Te îndeamnă să te bucuri cât mai mult de viață și să trăiești autentic, fără regrete, ceea ce încerc să fac și eu mai mult.
Pentru mine aceasta a fost o lectură emoționantă, exuberantă și sinceră. O lectură care mi-a dat un impuls pentru a-mi trăi viața la maxim. Pentru a lăsa la o parte îndoielile și grijile că nu m-aș încadra într-un tipar. Este o carte feministă, dar fără să fie copleșitor de feministă. Minunată într-un cuvânt și provocatoare.
Nu am mai citit de mult un astfel de roman captivant și plin de învățături
Ziceam mai pe la început că nu l-am parcurs prea repede. Nu am făcut asta pentru că ar fi prea greoi sau pentru că ar avea un limbaj dificil sau plictisitor. Am citit cartea într-un ritm mai puțin alert pentru a mă putea bucura de poveste, de îndemnurile din ea, de cuvintele magice și stările pe care mi le-a dat.
Mai întâi m-a deprimat un pic. Apoi treptat m-a făcut să revin la viață. Să vreau mai mult de la mine și să nu mă mai judec pentru ceea ce fac și felul cum gândesc. M-a motivat intens fără să fie o carte motivațională sau de dezvoltare personală. M-a ajutat să-mi fac ordine în idei și să vreau să trăiesc autentic. Să profit de tot ce mi se oferă și să îndrăznesc mai mult, fără să-mi plâng de milă atât de mult.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Elizabeth Gilbert:
