„Iata la ce duce o înțelegere greșită, se gîndi el. Pentru ei ești ori diavol, ori Dumnezeu.” V-aș provoca să ghiciți din două încercari dacă citatul acesta vine din gândirea omenească sau din cea păsărească. Cartea a cărei recenzie o veți citi acum este așa cum a denumit-o chiar autorul ei pe numele lui Richard Bach, o fabulă a zborului. A fost publicată la noi de către cei de la Humanitas în colecția cărților de pe noptieră.
Pescărușul Jonathan Livingstone este într-adevăr o fabulă foarte bine scrisă, nu în versuri așa cum am învățat noi la școală, o carte la finalul căreia nu se poate să nu rămâi cu ceva, un citat, o imagine, o dorință. Richard Bach a imaginat personajele din lumea păsărilor, mai precis a pescărușilor, le-a și dat nume de oameni Jonathan Livingstone este personajul principal, urmeaza apoi Sullivan tânărul pescăruș ucenic intr-ale zborului de mare performanță și Chiang, bătrânul pescăruș un fel de staroste al pescărușilor.
Jonathan Livingstone este un pescăruș care deși la exterior arată ca toți cei din familia lui, care deși se supune regulilor stolului din care face parte, în interiorul său, simțea că e diferit de toți ceilalți pescăruși care gândeau că nu zborul contează, ci hrana. Dar pentru el zborul era o hrană și cel mai mult pe lume îi plăcea să zboare. Jonathan Livingstone își dorea enorm să zboare cât mai sus și să se autodepășească să încerce să facă ce nici un alt pescăruș nu a mai încercat, să ajungă la desăvârșire.
Încercările lui de a-și perfecționa zborul, de a zbura cat mai sus și căt mai departe i-au adus din păcate ocara stolului și a fost izgonit, a devenit un proscirs. Dar pentru el faptul că după toate încercările sale avea în sfârșit dovada că pescărușii pot zbura mai bine, pot explora mai mult, pot fi cu adevărat liberi, a fost motivația care l-a făcut să continuie drumul său către desăvârșire. Și totul a început să capte cu adevărat un sens când a mai întâlnit și alți pescăruși ca el, care trăiau toți într-un fel de Paradis al pescărușilor care vor să atingă desăvârșirea. Un Paradis în care Chiang era îndrumătorul celor care doreau să învețe autodepășirea propiilor limite.
Având un mentor foarte bun pescărușul Jonathan Livingstone ajunge și el la rândul lui să învețe, să antreneze un alt pescăruș care își dorește desăvârșirea, mai tânărul Sullivan, pe care apoi îl va părăsi – iar dialogul dintre cei doi creat de Richard Bach este de copiat și pus în caietul de expresii frumoase sau postat pe rețelele de socializare că tot e moda citatelor ; Jonathan nu și-a uitat stolul din care deși a fost izolat își dorește foarte mult să se întoarcă și să își găsescă printre pescărușii de acolo un nou învățăcel pe care să îl îndrume, căruia să îi devină dascal. Pentru că cel mai greu lucru pe lume este să convingi o pasare că ea este liberă de fapt, și că trebuie să își folosească libertatea, Jonathan și-a dedicat existența împărtășirii cunoștințelor sale despre ce înseamnă într-adevăer zborul și cum poți face mai bine ce îți propui.
Cartea e plină de momente care îți dau de gândit, o recomand tuturor genurilor de cititori, dar cu precădere celor care lucrați în educație sau poate faceți coaching pentru că fabula zborului se poate aplica oricărei specii mai mult sau mai puțin dotate cu inteligență, totul e să vrei să vezi cine ești cu adevărat.
Lectură plăcută !
Alte recenzii de la Richard Bach:
