Fără îndoială că romanul ” Prevestirea” al jurnalistului și scriitorului italian Claudio Gatti, este un amestec de ezoterism, detectivism, istorism, detectivism și romantism. Prinse într-un șuvoi perfect omogenizat cele patru elemente principale ale cărții, învăluite de un halucinant mister pogorât într-un crescendo acaparator, dau cărții o înaripare situată undeva între ocrotire și asuprire, ca într-un joc copilăresc pe care ești tentat să îl joci și la maturitate.
Pornind de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu, profesor de istorie a religiilor și discipol al lui Mircea Eliade, pe care îl admira foarte mult, scriitorul italian ne oferă o nouă ipoteză, ușor șlefuită de anumite cerințe și reguli literare, asupra asasinării profesorului de doar patruzeci și unu de ani. O ipoteză pe care Claudio Gatti o pune pe hârtie cu ajutorul unei narațiuni alerte, în care realul și irealul se întrepătrund, se resping, se adulmecă și se invocă unul pe celălalt.
Științele oculte, serviciile secrete, oamenii ariviști, personajele întunecate, dar mai ales abilitățile profesorului român de a fi cu mult mai abil în predicții, ba chiar uluitor de amănunțit, decât binecunoscutul Nostradamus, fac deliciul acestei spinoase cărți care încearcă să facă lumină într-un caz de crimă care, atât din pricina autorităților americane cât și a celor române, nu va fi vreodată cu adevărat elucidat.
Cine l-a ucis pe profesorul Ioan Petru Culianu? Probabil că nimeni nu o să poată vreodată să răspundă sincer la această întrebare. Poate că anumite forțe oculte, poate chiar Securitatea sau poate doar un fel de Osvald Lee.
Cartea lui Claudio Gatti nu descorsetează misterul, ci doar încearcă să ofere o nouă pistă, bazându-se totuși pe argumente solide, în ciuda excesivei nuanțe ezoterice în care ni-se dezvăluie incredibila lume subterană, la propriu și la figurat, una cu caractere asupritoare și expansive, într-un chenar unde nimic nu este ceea ce pare a fi.
Pe cine a deranjat existența profesorului Culianu atât de tare încât a decis să-l ucidă în ziua de 21 mai 1991, la ora 1, 30 ( există o anumită simbolisitică a acestor date)? Nimeni nu poate preciza.
Cartea aceasta chiar conține ingredientele necesare, mai puțin răspunsul final, adâncind parcă și mai mult misterul. Totuși stilul literar, ipotezele avansate și incisivitatea personajelor fac din acest roman ezoteric o carte de neratat.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Caludio Gatti:
