N-am fost pasionată de istorie, deși am luat peste 9 la examenul de capacitate 
long time ago… însă Privighetoarea de Kristin Hannah m-a captivat.
Am trăit cu sufletul la gură alături de cele 2 eroine o parte din cel de-al doilea război mondial: durere, suferință, iubire, neputință, supunere, dorința de nu a sta cu mainile în sân, foamete, lagăre, luptă și într-un final acceptare.
Razboiul schimbă oameni.
Îi voi spune, în sfârşit, fiului meu povestea vieţii mele. Amintirile vor fi dureroase, dar voi avea si momente de bucurie.
-O să-mi dezvălui totul?
-Aproape totul, ii zâmbesc eu. O franţuzoaică trebuie să aibă mereu secretele ei.
Şi chiar am de gând să păstrez un lucru secret.
Le surâd celor doi băieţi ai mei care ar fi trebuit să îmi sfâşie inima, dar care, cumva m-au salvat, fiecare în felul lui. Datorită lor ştiu acum ce contează cu adevărat: nu ceea ce am pierdut, ci amintirile.
Căci rănile se vindecă. Iubirea dăinuie.
Noi oamenii rămânem.
Povestea a două surori Vianne şi Isabelle, două firi diferite care nu simt şi nu trec la fel prin cel de-al doilea război mondial.
Vianne liniştită şi supusă, rămâne singură cu fiica ei, deoarece soţul ii pleacă pe front. Ea nu crede că naziştii vor invada Franţa.
Este pusă în faţa cruntului adevăr când va fi nevoită să locuiască sub acelaşi acoperiş cu inamicul. Foametea şi dorul de soţul ei nu o doboară, devine puternică pentru fetiţa ei şi pentru prietena ei căreia îi va creşte copilul dar suferinţele ei nu se vor opri aici.
Isabelle fire rebelă, nu suportă să stea cu mâinile în sân, să nu facă nimic pentru ţara ei aflată în plin război.
Riscă tot pentru a se simţi utilă în război şi devine o mare eroină sub pseudonimul Privighetoarea. Trăieşte o frumoasă poveste de dragoste, mereu pe fugă, alaturi de Gaëton.
-Eşti inocentă… E război. Eu sunt un infractor. Câte motive să-ţi mai dau să stai departe de mine?
Dar erau argumente dintr-o altă lume.
-Dacă vremurile ar fi fost altele, ai fi alergat după mine, zise ea. Iar eu te-aş fi făcut să te străduieşti mult şi bine ca să ajungi să mă vezi goală. Dar acum nu avem timp de aşa ceva, nu?
Acesta fuse mereu adevărul în ceea ce îi privea: nu aveau timp. Nu se puteau bucura şi îndrăgosti, nu se puteau căsători, nu puteau avea copii. Poate pentru ei nici ziua de mâine n-avea să mai existe.
Cea mai frumoasă carte ancorată în istorie pe care am citit-o anul acesta.
Lectură plăcută !!!
Alte recenzii de la Kristin Hannah:
