„Puzzle cu pețitoare este al doilea roman al Oharei Donovetsky, după Casting pentru ursitoare (2018), și el continuă linia tematică a celui dintâi: prietenia feminină (văzută ca un soi de confrerie secretă a personajelor feminine: Mira, Lenca, Ava, naratoarea sunt femei excentrice, pasionate de tot ce e irațional și ocult), explorarea psihologiei umane (în speță feminine) – cu accent, în acest roman, pe maladiile psihice. Așadar, femei interesante, femei stranii, femei excentrice, legate prin pasiuni comune și fire nevăzute. Ohara Donovetsky reușește de minune să creeze suspans, captându-și cititorul până la ultimul rând și livrându-ne o proză cu puternice note eliadești, la marginea straniului și a fantasticului.” -Adina Dinițoiu, jurnalistă
Din primul capitol suntem aruncați într-un spital unde sunt internați oameni cu probleme mintale, iar Ava și Haia sunt cele care ne vor însoți până la finalul poveștii cu ocupațiile lor și cu interesele oculte și bizare pe care le au.
M-a întrebat dacă am cunoștință despre teoria lui Jaynes despre mintea bicamerală. Mintea cuiva ajunge compusă dintr-o parte care vorbește și comandă și o alta, care ascultă și se supune. Era simplu să explici în acest fel mecanismul introspecției, dar pe ea o interesa mai mult procesul schizofreniei. La fel de bine, divinațiile sau halucinațiile de tip oracular. Ea se obișnuise cu straturile astea de conștiință divizată și reflexivă. Nu o mai speriau și nici nu o îngrijorau.
Întâlnim în această carte o mulțime de femei, ciudate, cu aspirații neobișnuite, de la dorința de a se mărita cu un bărbat într-o dată de 29 februarie a unui an bisect, cu condiția ca Ava să fie cea care propune cererea în căsătorie, ci nu bărbatul, până la legende și până la dansuri amețitoare ale pețitoarelor. Toate în mintea noastră. Motivul datei de 29 apare pe tot parcursul romanului oferindu-ne o senzație inconfortabilă și făcându-ne să ne întrebăm un singur lucru: Despre ce este această carte? Care este mesajul ei?
În timp ce prietenele Haiei, Mira și Lenca sunt plecate, între Haia și Ava se formează o prietenie puternică în urma căreia rezultă aceleași convingeri, doințe și gânduri, însă spre final, totul se schimbă și abia atunci putem înțelege adevărul din spatele poveștii Puzzle cu pețitoare.
Cartea Oharei Donovetky este despre pețitoare, despre prietenia dintre femei și despre lucruri mai ieșite din comun decât ne-am fi imaginat.
Beca a deschis ușa debaralei și mi-a arătat cu brațul spre raftul de sus. Am făcut ochii mari, nu-mi venea să cred. Așezate frumos, cu etichetele la vedere, stăteau aliniate, pe două rafturi, vreo 20 de borcane de miere, dar și alte recipiente cu etichete cu nume latinești. Miere cu descântec scria pe etcihetele aurii din josul fiecărui borcan în formă de fagure. M-am uitat în ochii Becăi, care rămăsese dreaptă lângă mine, ținându-mă strâns de braț. Avea privirea rece și grea.
Sinceră să fiu, a durat ceva până să înțeleg această carte și încă nu sunt sigură că am făcut-o pe deplin, din cauza sau datorită ambiguității autoarei și poveștii pe care a ales să o scrie atât de diferit de tot ceea ce am întâlnit până acum.
Deși nu am citit Casting pentru ursitoare, așa cum am înțeles că ar fi trebuit să o fac, Haia și Ava au avut un impact foarte interesant asupra mea și a emoțiilor mele, în ciuda faptului că pe tot parcursul cărții tindeam să mă simt de parcă aș citi un thriller.
Deși a fost foarte diferită de lecturile pe care le prefer eu, Puzzle cu pețitoare este o carte scrisă foarte inteligent, cu o mulțime de piste diferite care te duc cu gândurile în părți diferite, cu o originalitate și cu o notă la care nu m-aș fi așteptat.
Cu Ava aveam să străbat un drum foarte lung și anevoios. Și deloc ușor de înțeles.
Alte recenzii de la Ohara Donovetsky:
