Romanul Schimb de vieți de Beth O’Leary este povestea a două femei din generații diferite, dar care au multe în comun. Un roman ușor de citit, dar cu lecții de viață pe care toți le putem desprinde după terminarea lecturii.
Leena Cotton se refugiază în muncă după pierderea dureroasă a surorii ei, Carla. Relația cu mama ei, Marian, nu este una prea bună. De fapt, Leena o învinuiește pentru moartea surorii ei. Este convinsă că mama ei este cea care a făcut-o pe Carla să refuze un tratament care ar fi putut să o vindece de cancer.
Într-un moment de slăbiciune, Leena suferă un atac de panică în timpul unei prezentări. Șefa ei îi propune – nu, o obligă – să-și ia un concediu plătit de două luni. Un vis împlinit pentru mulți dintre noi, nu-i așa? Cine ar refuza acest lucru? Ei bine, Leena nu știe ce să facă cu atât de mult timp liber. Bunica ei, Eileen, îi propune să o viziteze în Hamleigh-in-Harksdale, un sat din Yorkshire, Marea Britanie.
Eileen Cotoon are aproape 80 de ani. Vrea să găsească dragostea după ce soțul, Wade, ei a părăsit-o pentru o femeie mai tânără. Și-a dedicat întreaga viață familiei și a lăsat visurile ei în plan secund. Visuri pe care, de fapt, nu și le-a mai îndeplinit vreodată. Face chiar și o listă cu bărbații singuri din zonă și cu avantajele și dezavantajele fiecăruia, dar niciunul nu pare să fie suficient de bun pentru ea.
Atunci când Leena vede lista cu burlaci, îi face bunicii ei o propunere care nu îi stă deloc în fire: să facă schimb de vieți pentru două luni.
În acest timp, Leena își va petrece concediul forțat la țară, în casa bunicii ei, undeva se va ocupa de toate sarcinile lui Eileen. Pe de altă parte, Eileen va merge la Londra, unde va locui alături de colegii de apartament ai nepoatei ei și va trăi marea aventură a vieții ei. Își face chiar și un profil pe un site matrimonial pentru a-și întâlni „alesul”, acum că este o femeie singură. Leena pleacă departe de viața agitată din Londra, acolo unde se află iubitul ei, Ethan, care nu pare să o susțină atât de mult pe cât și-ar dori. Dar acest schimb nu este ușor pentru niciuna dintre cele două protagoniste ale romanului.
Leena preia cârma proiectelor bunicii și face cunoștință cu membrii Pazei Cartierului, un grup de bătrâni cărora nu le scapă nimic din ceea ce se petrece în Hamleigh-in-Harksdale. Nu este ușor să primești aprobare de la niște oameni în vârstă, care au viziuni diferite de ale tale, iar Leena încearcă să le intre în grații. Lucrurile se complică mai tare atunci când apare Jackson, vecinul ei din copilărie, care este schimbat radical. Mai este și relația tensionată cu mama ei, de care s-a înstrăinat și cu care încearcă să aibă, din nou, o relație apropiată.
Între timp, Eileen încearcă să se obișnuiască cu viața din Londra. Cu ajutorul colegilor de apartament ai Leenei, Martha și Fitz, reușește să față față provocărilor dintr-un oraș mare. Găsește câțiva bărbați interesați de ea pe un site de dating, ba chiar ajunge să se întâlnească cu unul dintre ei. Are planuri mari pentru spațiul comun al blocului în care locuiește Leena și vrea să-l reamenajeze, să pună bazele unui club și să-i ajute pe vecini să fie mai conectați unii cu ceilalți.
Răsturnarea de situație din viața protagonistelor este punctul culminant al romanului.
Atât Eileen, cât și Leena și-au făcut prieteni noi în timpul acestui schimb de vieți de două luni. Au învățat cum să trăiască viața celeilalte și ce schimbări ar putea face în propria viață. Amândouă își dau seama ce-și doresc cu adevărat și ce e cu adevărat important pentru ele. În plus, ambele femei Cotton sunt la fel de puternice și determinate. Ele nu renunță atunci când își pun ceva în cap. Iar răsturnarea de situație îi schimbă Leenei părerea despre ceea ce credea că știe despre viața ei amoroasă.
Schimb de vieți s-a dovedit a fi o lectură amuzantă și relaxantă, dar și cu pasaje care emoționează cititorul. Mi-ar fi plăcut să existe mai multă acțiune și mai multe răsturnări de situație, dar putem desprinde lecții importante din ea. Ideea de bază este că toată lumea are dreptul la o a doua șansă. Toți putem lua lucrurile de la capăt și niciodată nu suntem prea bătrâni să facem ceea ce ne dorim și ce nu am făcut cu mulți ani în urmă.
I-am admirat curajul lui Eileen. Ea nu consideră că este prea bătrână pentru o aventură în viața ei.
Nu e niciodată prea târziu pentru astfel de lucruri, chiar și la 79 de ani. Povestea ei ne-ar putea inspira pe toți. E adevărat că, până la urmă, vârsta e doar un număr.
„Acesta este lucrul potrivit pentru familia mea. Și în plus, anul ăsta împlinesc 80 de ani. Dacă este să am o aventură, trebuie să fac asta acum. (…) Le fac cu mâna prietenilor mei de la fereastră, privind Yorkshire-ul care rămâne în urmă și, pe măsură ce înaintăm pe câmpii spre Londra, simt o sclipire bruscă de viață, o scânteie, un nou fel de speranță, asemenea unui ogar căruia tocmai i s-a dat drumul spre poartă.”
Schimb de vieți de Beth O’Leary este o carte pe care o recomand cu căldură tuturor. Îi dau nota opt pentru simplul fapt că lucrurile sunt previzibile, la un moment dat. Și, așa cum am menționat, ar fi meritat mai mult suspans.




