Nu vreți să știți cât de greu am făcut rost de aceste cărți 🙂 Primul volum l-am găsit anul trecut la Gaudeamus și după ce l-am terminat am pornit în căutarea celorlalte două. Anevoios este puțin spus. Am căutat pe multe site-uri unde găseam insistent „stoc epuizat”. Enervată peste măsură chiar m-am gândit să mi le iau în engleză, însă începusem seria în română și era ciudat să citesc o parte așa și o parte așa. Evident m-a salvat Cartepedia și m-a ajutat să îmi reîntregesc seria cu ultimele 2 volume. „Cartea pierdută a vrăjitoarelor” a fost doar începutul unei aventuri extrem de interesante pe care eu am trăit-o cu sufletul la gură. Cu mult entuziasm am pătruns în acțiunea cărții doi, „Școală Nopții”, pe care am devorat-o fără milă 🙂
M-a încântat în primul rând diversitatea cărții. Nu vorbim doar de o simplă poveste de dragoste între un om și vampir. NUUUU, este clar o intrigă principală, dar oferă mult mai multe lucruri la schimb. Istorie, elemente supranaturale, știință și cunoaștere. Totul se îmbină atât de frumos cu acțiunea personajelor noastre încât mă întreb din ce în ce mai insistent de ce nu am citit-o până acum. Diana și Matthew sunt un cuplu splendid, unit, foarte bine consolidat și extrem de inteligent. Îmi place când citesc despre oameni deștepți, care se completează atât de bine precum ei. Nu pot să spun că am un preferat, pentru că îmi plac amândoi în egală măsură. Așa cum se simt ei, un tot, așa îi simt și eu. Îmi sunt foarte dragi și sunt cu sufletul la gură în orice aventură pe care o au și trebuie să mă credeți, sunt multe și periculoase. Nu este greu să gestionezi o relație așa deosebită, mai ales când unul este om și unul este vampir.
În „Școală Nopții” ne întoarcem în timp și explorăm prin ochii personajelor o eră antică, plină de farmec dar și de pericole, mai ales pentru ei doi. Trecutul lui Matthew devine din ce în ce mai apăsător și cuplul nostru trebuie să facă față multor provocări, pentru că până la urmă o eternitate ca vampir sigur trebuie să aibă părțile ei mai puțin bune. În plus, orice întoarcere în timp presupune revederi, reasumări și răni închise care inevitabil se redeschid. Este o carte destul de dureroasă pentru că cei doi sunt puși față în față cu momente pe care au crezut că le-au depășit și nu este ușor să le retrăiască cu mentalitatea pe care o au acum.
Mi-a plăcut foarte mult accentul pus de Deborah Harkness pe evoluția personajelor pentru că se vede clar cât de mult se implică în creionarea lor. În „Școală Nopții” Diana evoluează constant și crește foarte mult ca personalitate dar și ca vrăjitoare, stăpânind magia din ce în ce mai bine. Matthew este puțin mai greu de citit, având multe probleme de fundal pe care trebuie să le gestioneze, însă rolul Dianei în viața sa îi alină suferință, lucru care m-a înduioșat. Scenele de tandrețe dintre ei sunt frumoase și sincere, marcând evoluția lor nu doar individuală cât și cea de cuplu.
Abia aștept să pornesc la drum cu volumul 3, însă presimt că nu o să îmi fie ușor, pentru că m-am atașat foarte mult de personaje și o să îmi fie greu să le las 🙁
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Deborah Harkness:
