Scrisă în anul 1949, chiar în avionul care face cursa dintre New York și Paris, într-un stil epistolar plin de un tăios și totuși îndreptățit aplomb, ” Scrisoare către americani” își sâsâsie impresiile și verdictele prin încolăciri de cuvinte penetrante care, dincolo de spiritul analitic al finului observator, încearcă o bisturizare scurtă și concisă a societății nord-americane cu întregul ei ansamblu de hibridizări și rehibridizări, a oamenilor care, în numele progresului mereu căutând pretutindeni un altfel de El Dorado, s-au distanțat, încetul cu încetul, aproape pe nesimțite, de parfumul european, dând impresia că depărtarea geografică și valurile oceanului au ridicat nenumărate și impenetrabile ziduri între Lumea Veche și Lumea Nouă.
De fapt cam acesta este punctul de la care pornește și se dezvoltă epistola lui Jean Cocteau. Lupta dintre vechi și nou, dintre boemia doleanțelor și abrupta necesitate a împlinirii, nord-americanii ancorându-se într-o ”împlinire imediată” care, pur și simplu, sare cu nonșalanță peste capitolele primordialei sedimentări.
Înfierând setea de senzațional și etalarea ostentativă a comercialului, manifestat vădit și spinos de nord-americani, Cocteau demontează și remontează folosindu-se de argumentele trecutului și ale prezentului, prezentându-ne viziunea sa asupra conceptului de libertate.
Este atât de multă onestitate și clarviziune în această carte încât la un moment dat ai impresia că totul este de o strangulatoare realitate și că, dincolo de aparenta neutralitate a tonului, totuși există această tentație a spadasinului de a îi aplica păpușii de câlți anumite înțepături pe care aceasta să nu le uite prea curând.
Servindu-se de justețea anumitor argumente Jean Cocteau scoate în evidență continua îndepărtare, voluntară sau nu, a nor-americanilor de ceea ce europenii numesc puritate sau adevărata valoare a existențialismului.
O carte de neratat.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Jean Cocteau:
