Revista ”Tango” și simona Catrina, într-un parteneriat suculent, cu articole sincere și pătrunzătoare, asezonate cu un îmbietor și molipsitor umor, au dat naștere cărții ” Sex în (per)versiune clasică”, dezbătând pertinent problemele sexului sub multiplele sale aspecte.
Abordând tematica eroticului dintre ”Adami și Evele” modernismului bombastic, trăit între botox și telenovele, între visele cui miliardarii care l-au înlocuit pe Făt-Frumos și adrenalina amantlâcurilor, Simona Catrina îmi reamintește, păstrând totuși proporțiile, de madame de Gael, George Sand și madame de Pompadour, asemuind-o cu o amazoană decisă să analizeze rana dar mai ales cauzele apariției sale.
Dezvelind anumite metehne stereotipice ale problemelor de alcov, autoarea le explică urmașelor Evei, într-un stil situau între incisivitate și un ușor parfum persiflator cu izul emanat de siguranța de sine, când, unde, cum, când și mai ales de ce anumite lucruri scârțâie ( nu patul, ci angrenajul dintre un el și o ea). Pe stilul ”viața bate filmu, așa că nu încercați să faceți ca Sara Jay și Lisa Ann” ( niște actrițe cărora nu le place vestimentația, așa că scapă de ea încă din primul minut al filmului), autoarea face o distincție clară și precisă între carnal și mental, așezând senzorialul pe o treaptă ceva mai sus decât raționalul, învinovățind ștrulubaticele simțuri și capriciile imprevizibilului punct G pentru anumite funcționalități și disfuncționalități ale idilicei acuplări de energii lăuntrice.
De la țața Leana din deal ( care vinde țuică ”din producție proprie” din ianuarie până în decembrie, deși ea nu are nici măcar un pom pe bătătură) până la urmașele mesalinelor mitizate de fanteziile masculilor neconsolați, absolut nimeni nu este cruțat. Astfel că privind ”problemele sexului” din punctul de vedere al femeii, Simona Catrina înfierează și mângăie, beatifică și hulește cu aceeași unitate scalară, fără a omite vreun aspect al vieții trăită la orizontală, demontând cu dibăcie anumite false prejudecăți, strivind sub vuietul indestructibilelor argumente nejustificatele pudori ale cocoanelor de sânge albastru.
Deși anumite pasaje aruncă vina asupra bărbaților, vinovați cică de absența preludiului, dar și de multe alte chestii, totuși această carte reușește, din anumite puncte de vedere, să facă puțină lumină într-o lume extrem de complicată.






