Sicriul de gheaţă nu este ceea ce pare, adică nu este o carte din categoria horror sau noir, ori din extrema cealaltă, romance. Cristian Meleşteu concepe un roman de inspiraţie sută la sută românească, populat cu personaje şi caractere întâlnite cu siguranţă de majoritatea dintre noi în cotidian. Personajele redau o imagine la limita absurdului a realităţii ultimilor ani din societatea noastră.
Pentru că în ultimele luni am avut ocazia sa intru în posesia unor cărţi scrise de autori contemporani tineri autohtoni, pot să spun cu mâna pe teancul de cărţi de proză şi poezie că literatura noastră are un viitor frumos şi avem ce citi dacă ne dăm silinţa să căutăm.
Cristian Meleşteu este un scriitor tânăr, romanele publicate până în prezent fiind recompensate cu premii importante. Recunoaşterea din partea specialiştilor a venit cu siguranţă în urma calităţii stilului său scriitoricesc care descrie realităţi româneşti politice şi sociale.
Personajele din Sicriul de gheaţă au trecut şi prezent, mai puţin viitor, asta depinzând în mare parte de cine va fi primarul satului lor. Eroii romanului sunt descrişi cititorilor într-o manieră complexă, fiecăruia construindu–se o poveste care să îl facă autentic şi care să îl delimiteze foarte clar locul şi rolul în comunitatea în care trăieşte.
Safta şi Pătru – un cuplu de bătrânei trecuţi de 70 de ani, Isaura, Armand şi Alfred, cumnata aproape adolescentă devenită soţie gravidă şi copilul-nepot, cel mai mare dintre odraslele lui Armand.
Lista se poate completa bineînţeles cu capii de nădejde ai satului: preotul Bucur care, în ciuda numelui ce indică o stare optimistă de spirit, aşa cum ar trebui să insufle un tămăduitor de suflete, afuriseşte cu mare spor cârciuma din centrul satului, dar mai ales pe patronul cârciumei, pe Nae.
Acesta din urmă dă dovadă de un mare spirit comercial inventând în fiecare anotimp atracţii specifice pentru clienţii dornici de socializare, în ciuda ameninţărilor preotului care e convins că însăși Satana se află în cârciuma lui Nae. Același preot era de părere că la fel cum sătenii sorb paharul de băutură aşa şi Necuratul le soarbe sufletele.
Vă dezvălui doar atât, dar mai sunt şi alte personaje deosebit de pitoreşti. De exemplu, filosoful satului, poetul, omul care are rimele la el şi pentru care este invidiat şi totodată acuzat de plagiat.
Un alt personaj al romanului este candidatul la primărie care predică în piaţă şi pe unde poate lista promisiunilor către electorat. Pe măsură ce dați fiecare pagină veți descoperi noi personaje de la care poate veţi fura nişte replici de spart… gheaţa.
„Sicriul de gheaţă” aduce la un loc oameni obişnuiti și politicieni oportunişti care nu scapă niciun eveniment sau ocazie pentru a le demonstra alegătorilor cum altfel decât înconjuraţi de camere Tv, cât de mult se implică în situaţii de criză.
Veți găsi un exemplu de astfel de situație momentul înzăpezirii. Politicianul inventat de autor, Oiță, are un nume predestinat asocierii şi aparteneţei la un grup larg de persoane. El este acel om politic care organizează mese întinse la cârciuma din sat pentru a ridica moralul pe timp de criză hibernală.
Cumpăraţi şi citiţi Sicriul de gheaţă pentru că astfel investiţi cumva în viitorul literaturii și încurajaţi tinerii autori. Aceștia, care prin cărţile pe căre le scriu ne aduc zâmbete şi momente de relaxare, dar în acelaşi timp ne fac să medităm la cine suntem ca individualităţi într–un neam care, vorba unui clasic în viaţă, avansează greu în viitor.
Sicriul de gheaţă de Cristian Meleşteu a apărut la editura Tracus Arte prin amabilitatea căreia am putut să vă facem cunoscut şi vouă dragi prieteni Goodread.ro, apariţia lui pe piaţa românească de carte.
