Contele Aleksandr Rostov „a răsărit de după zidurile Kremlinului cum răsare un aviator din epava unui avion prăbușit.” Pentru crima de a fi fost născut aristocrat, este condamnat de un tribunal bolșevic să-și petreacă restul zilelor închis într-un mare hotel moscovit. Contele are puțin peste 30 de ani și în scurtă lui viața a trecut deja printr-un Război Mondial, un război civil, două perioade de foamete și una de teroare, cea a Spaimei Roșii. Timpurile pe care Maica Rusie le experimenta nu cruțau pe nimeni. Învățat să trăiască printre jiletci, corsete, cadril și jocuri de societate, obișnuit cu o atitudine demodată de epocă și o bună-cuviință plictisitoare, susținut de titlu, avere și de o bunică mândră, se trezește privat de libertate, prieteni și statut social. Este transformat într-o Fostă Persoană, arestată la domiciliu la ultimul etaj al hotelului Metropol. Învățat să doarmă până la prânz, să-i fie micul dejun servit pe tavă, să se lase așteptat de trăsură, să piardă timpul la teatru și operă și petreceri, să se plimbe, să întrețină conversații, să citească opere clasice, se vede nevoit să învețe lucruri pe care nu s-ar fi gândit niciodată că le va face.
Sub fațada bonomiei și a etichetei, a titlului și a aerului arogant de conte se ascunde o minte ascuțită, curioasă și o inimă caldă. Educat și obișnuit să lenevească, se trezește că își pierde titlul, numele și averea, dar nimeni nu reușește să-i pună sechestru pe valoare, eleganță și clasă. L-am adorat din ce în ce mai tare cu fiecare an petrecut în hotel. Patina timpului și experiența i-au sporit farmecul și umanitatea.
Este despre decadența unei epoci apuse, despre schimbare și adaptare, despre umilință și stoicism. Este povestea unui om de spirit, înzestrat cu inteligență și farmec care-și acceptă destinul și îl sfidează. Stoicism, optimism, indiferență sau nebunie? Cum reziști arestat la domiciliu trei decenii? Ați crede că va ceda, dar nu-l cunoașteți deloc pe Conte. Și de ce experiențe minunate va avea parte…de la un pahar de coniac la o pisică și chiar un copil, viața e un șir infinit de surprize pe care le primește calm și cu zâmbetul pe buze și de care învață să se bucure.
„Dar îmi place să cred că există o diferență între a ceda în fața unei anumite situații și a te împăca cu ea.”
Rusia se transformă dintr-o societate agrară într-una industrială sau cel puțin asta era intenția, dar, având asul Siberiei în mânecă, bolșevicii exilează trădătorii chiar la ei acasă. Atmosfera este ușor romanțată, iar exploatarea și abuzurile bolșevicilor nu-s detaliate. Cartea doar îți induce ideea de teroare fără a-ți da prea multe amănunte brutale, dar suficiente încât să vezi imaginea de ansamblu. Povestea Elenei mi-a adus aminte de povestea Georginei din Pride&Prejudice, dar fără happy-end.
Mi-a plăcut foarte mult pentru desele referiri la clasicii ruși, pentru eleganța, erudiția, discreția, empatia și demnitatea caracterului. Pentru că a demonstrat că nu haina face omul. Pentru că în ciuda răzmerițelor, a progresului industrial, a frământărilor politice, a expus magnific grandoarea și opulența unei epoci aproape dispărute, pentru că în ciuda umilințelor la care regimul îl supune, Contele nu-și pierde prestanța și umanitatea. Și mulțumesc autorului pentru final, nu l-aș fi recunoscut pe Conte dacă ar fi ales altceva.
Se încarcă ofertele din librării…
Despre redactorul articolului
Sunt bookaholica ce se scaldă în cești de cafea și pahare de vin pentru a nu pierde ritmul și timpul, care e așa scurt și întotdeauna invers proporțional cu lista mea de must-read. Recomand cărțile bune cu inima deschisă și povestesc cu foc și nervi atunci când sunt dezamăgită. Sunt omul cărților pe față, îmi asum ce scriu și îmi argumentez părerile și recenziile. Îmi place să împărtășesc impresii, să vorbesc deschis și fără pretenții despre cărți bune și mai puțin bune.Sunt Angela, sunt ploieşteancă get-beget, revoluționară şi naționalistă. Sunt cititoare de cursă lungă şi îmi place să împart cu alții bucuria lecturii atât aici pe Booknation cât și pe blogul meu personal. Pentru că viața fără cărți este pustiu, iar lectura este balsam pentru suflet și plăcerea mea vinovată. Vă aștept la dezbateri aprinse în contradictoriu pe marginea recenziilor mele și nu numai, pentru că polemica e parte din mine, cum e și lectura.