Antichitati egiptene. Cinci milenii de egiptologie. Volumul 2   Orice s-ar putea spune despre antichitatile egiptene, mai putin faptul s-ar putea pune punct in privinta trecutului si viitorului lor. Acest lucru este, practic, imposibil. Egiptul contemporan traieste deasupra vestigiilor trimilenarei civilizatii antice, in cea mai mare parte inca ascunse sub nisipurile si pamantul de pe ambele maluri ale Nilului. Tehnologia actuala a permis specialistilor scanarea intregului teren, iar sapaturile arheologice dezvaluie zilnic o multime de marturii, fragmente din ce in ce mai mari de civilizatie si cultura antica. Egiptologii si arheologii au depasit demult bariera necunoscutului si a misteriosului, reusind, cu ajutorul ratiunii si stiintei, sa dezvaluie nivelul complex tehnologic, geniul cunoasterii si iscusinta specialistilor egipteni antici. Cantitatea de descoperiri este pe zi ce trece din ce in ce mai vasta, covarsitoare, necesitand din ce in ce mai multe muzee pentru a prezerva Trecutul: prin tehnici stiintifice, facand apel la tehnologii avansate, civilizatia vie a prezentului reuseste sa resusciteze civilizatia demult apusa, asezand-o la loc de cinste in institutii muzeale si sa o faca astfel cunoscuta omului actual. Tehnologiile pe care savantii de acum cinci milenii le-au inventat pentru a lasa posteritatii si vesniciei coplesitoarele lor monumente, urmele trecerii lor prin lume, si, prin acestea, a-si eterniza numele, dovedesc ca adevaratii zei creatori ai valorilor de civilizatie din Valea Nilului au fost chiar locuitorii de acum cinci milenii. Desi credeau in zei - forte ale naturii personificate sau, dupa spusele lor, niste oameni mai mari, cu o viata mai lunga, care traisera pe pamant, in Egipt, la inceputurile istoriei - desi le-au construit locuri de vener, totusi, in aceeasi masura, s-au preocupat de asigurarea existentei eterne a individului uman (si chiar a animalelor) dupa moarte, iar pe cei mai inteligenti si inovatori i-au divinizat. Mai mult chiar, desi credeau intr-o multime de zei, totusi nu au avut nevoie de ajutor din cer pentru a realiza - pentru ei si pentru sine - ceea ce au putut crea cu inteligenta si mainile lor. Citand-o pe Dr. Salima Ikram, renumitul egiptolog specializat in tehnicile de mumificare egiptene, a considera ca civilizatia Egiptului antic este rezultatul unor fiinte de pe alte planete inseamna a subestima capacitatea creatoare a acestor oameni cu minti stralucite, a le jigni inteligenta.   In aceasta carte am incercat sa oferim doar o mica parte din dovezile care ilustreaza forta creatoare, setul de valori inalte al acestui popor pe care toate celelalte civilizatii, pana astazi, au sfarsit prin a-l copia. Situandu-ne in paradigma egipteana antica, a vorbi si a scrie mereu despre aceasta civilizatie inseamna a-i face numele si amintirea eterne, a o diviniza; altfel spus, cheia nemuririi. Aceasta a fost dorinta si credinta acestor oameni geniali. Ceea ce s-a si implinit. De aceea vom continua. - Renata Tatomir

In Orientul Apropiat isi au originea multe dintre elementele pe care le asociem cu civilizatia avansata, ca agricultura, urbanizarea, statele, scrierea sau legile. Marc Van De Mieroop urmareste evolutia civilizatiilor din aceasta regiune aflata la intilnirea a trei continente, de la aparitia scrierii, primele orase din Mesopotamia si regatele babilonian si hitit, pina la marile imperii ale asirienilor si persanilor si transformarile radicale provocate de cuceririle lui Alexandru cel Mare. Cartea sa, care include harti si imagini, precum si fragmente din texte orientale, aduce o lumina noua in istoria unei zone si a unei epoci cruciale in evolutia omenirii.   Din cuprins: Originile: fenomenul Uruk • Dezvoltarea scrierii si administratiei • Cultura scribilor • Nomazi si popoare sedentare • Dezvoltarea statelor teritoriale la inceputul mileniului doi • Babilonul lui Hammurabi • Vechiul Regat Hitit • Interactiuni politice: diplomatie si comert • Kasitii, asirienii si elamitii • Ascensiunea Asiriei • Mezii si babilonienii • Crearea unui imperiu universal: Persia Traducere de Vlad Stangu Fragment din carte: "3.1. Izvoarele scrise si relevanta lor istorica Izvoarele scrise pentru studiul acestei perioade acopera o mare varietate de genuri. Documentele administrative continua sa fie majoritare, dar avem si relatari politice pentru unii conducatori din acea perioada si, mai tarziu, povestiri despre altii. Arhive administrative apar in situri diferite in numar tot mai mare. Informatiile pe care le contin acopera o gama tot mai larga si intelegem mai bine textele, deoarece reflecta mai clar limba vorbita prin notarea elementelor fonetice si a celor gramaticale. La Ur au fost scoase la lumina aproximativ 280 de tablite datand din jurul anului 2800. Tablitele administrative de la Fara (anticul Shuruppak ; cca 1.000 de tablite) si Abu Salabikh (numele antic nu este cunoscut ; cca 500 de tablite) dateaza din jurul anului 2500 si erau amestecate cu material lexical. Cel mai mare numar de texte provine de la sfarsitul perioadei, la Girsu descoperindu-se aproximativ 1.500 de tablite. In cea mai mare parte a perioadei dinastice timpurii se pare ca doar locuitorii Babiloniei au folosit scrierea si doar mai tarziu a aparut aceasta inovatie in Siria, unde au fost excavate arhive la Mari (cca 40 de tablite), la Nabada (modernul Tell Beydar ; cca 250 de tablite) si in special in vest, la Ebla (cca 3.600 de tablite), toate datand din jurul anului 2350. Un nou tip de text, inscriptiile regale, ne ofera informatii foarte folositoare pentru studiul istoriei politice. La inceput constau intr-un simplu nume si titlu pe un obiect votiv, indicand cine l-a dedicat - de exemplu, „Mebaragesi, regele Kishului", pe un vas de piatra datand din jurul anului 2650. Curand, inscriptiile regale aveau sa includa scurte propozitii, de exemplu, ca conducatorul a poruncit construirea unui templu, iar in timp au devenit mai lungi, relatand faptele de arme impreuna cu evenimentul comemorat. Acestea au culminat in mileniul unu cu rapoarte lungi si detaliate pentru fiecare an, relatand campaniile militare si descriind cladirile ridicate. Aceste inregistrari ofera date importante asupra activitatii conducatorului, atat in pozitia de ctitor, cat si ca razboinic. Din perioada dinastica timpurie au fost descoperite doar cateva texte in situri din Babilonia, ca Adab, Kish, Nippur, Umma, Ur si Uruk. Mari, pe Eufrat, este singurul oras sirian unde au fost gasite inscriptii regale. Dar cel mai consistent grup provine cu siguranta din statul sudic al Lagashului, unde noua membri ai dinastiei locale au lasat 120 de asemenea inscriptii. Acestea prezinta o relatare detaliata a razboaielor cu orasul vecin Umma, in mod clar favorabil punctului de vedere din Lagash, din moment ce regii acestui oras sunt autorii inscriptiilor. Aceste texte ne dau posibilitatea, pentru prima data in istoria Orientului Apropiat, sa descriem un eveniment bazat pe izvoare din acea perioada. "

Episcopat si sfintenie in antichitatea tarzie. Fundamentele conducerii crestine intr-o epoca de tranzitie "Sfintenie" este cuvantul-cheie din titlul acestei carti. Ceea ce Claudia Rapp vrea sa demonstreze mai presus de toate este ca trasatura definitorie a conducerii episcopale in Antichitatea tarzie nu era pozitia politica, profesiunea ortodoxiei, indeplinirea ritualului, invatarea Scripturii, administrarea averii sau ocrotirea saracilor, ci sfintenia, care sta la baza pozitiei de episcop. In opinia autoarei, epis-copii erau apreciati ca fiind sfinti in virtutea puterii duhovnicesti care le era conferita prin hirotonire, a stilului de viata ascetic pe care alegeau sa il practice si a bunei lucrari de administrare, ingrijire pastorala si filantropie pe care o desfasurau. In consecinta, ei au exercitat trei tipuri de autoritate - duhovniceasca, ascetica si pragmatica - autoritatea ascetica servind drept "legatura vitala cu cele-lalte doua". - William Klingshirn, recenzie in Bryn Mawr Classical Review Traducere din limba engleza de Adela Lungu.

Continuand seria dictionarelor de arta, Eroi si zei ai Antichitatii va invita la o calatorie in lumea fascinanta a miturilor, a legendelor din timpuri stravechi, transmise peste secole si inca profund inradacinate in memoria si sensibilitatea artistica a societatii moderne. Autoarea volumului, Lucia Impelluso, isi propune si reuseste sa initieze cititorul in acest univers complex prin forma simpla, omogena, dar si atragatoare pe care o da studiului structurat in patru sectiuni (prima – eroii, zeii, fapturile divine din panteonul grec si roman, a doua – personajele de legenda din poemele homerice, a treia si a patra – personaje istorice ale Antichitatii clasice). In cazul fiecarui personaj mitologic sau istoric sunt povestite pe scurt aventurile sale si sunt mentionate caracteristicile, atributele si modul in care este reprezentat de artisti. Textului accesibil, cu o grafica deosebita i se adauga dinamica imaginilor ce constituie reproduceri ale unor opere de arta celebre, in interpretarea carora suntem discret indrumati.

"Un alt fel de lectura a schimbarilor religioase si sociale de la Marcus Aurelius pana la moartea lui Constantin cel Mare." - Peter Brown    "Nimeni nu a influentat cu mai mare autoritate si cuprindere, in ultima jumatate de veac, studiul Antichitatii postclasice europene decat Peter Brown. El a dat lumii academice contemporane articulatiile unui domeniu de studiu: Antichitatea Tarzie. Numele lui a devenit inconturnabil in orice lucrare consacrata acestui deopotriva vast si delicat continent al spiritului, pe care il cunostea pana in ultimele ascunzisuri. Ce impresioneaza cu adevarat in cartile lui Peter Brown nu este insa eruditia lui de-a dreptul oceanica, ci vederea limpede care strabate acel teritoriu scufundat, luminandu-l fara sa-i aboleasca poezia." - Stefan Colceriu    O incursiune plina de patos in lumea mediteraneeana dintre secolele al II-lea si al IV-lea, privita prin ochii celor Sapte Adormiti din Efes, treziti la viata in chip miraculos ca sa fie martorii unor transformari tulburatoare. Gratie unei grile de interpretare vizionare, epoca Antichitatii Tarzii capata coerenta si sens. Peter Brown ne explica formele de manifestare a sacrului in societatea epocii, cum a evoluat relatia cu supranaturalul de la vrajitori si visatori la sfinti si pustnici si cum au influentat toate acestea schimbarea tiparelor sociale si au dus la crearea unei noi elite spirituale de "prieteni ai lui Dumnezeu". Traducere din limba engleza de Stefan Colceriu.

Orfeu. Influenta mitului si misteriilor orfice asupra gandirii filosofice si religioase din Antichitate pana in epoca moderna Publicat pentru prima data in 1896, aceasta volum exploreaza viata si legenda lui Orfeu, celebrul poet, cantaret si muzician din mitologia greaca. Autorul, G. R. S. Mead, un cunoscut teozof si cercetator al misteriilor antice, aduce o perspectiva profunda asupra acestui personaj si a influentei sale asupra culturii antice si a gandirii filosofice.   Textul se adanceste in diferitele povesti si legende care il inconjoara pe Orfeu, inclusiv coborarea lui in infern pentru a-si salva sotia Euridice, rolul sau de profet si profesor si legatura sa cu misteriile orfice. Mead examineaza simbolismul si semnificatia din spatele lui Orfeu si a miturilor sale, bazandu-se pe o serie de surse, inclusiv texte antice, filosofie si traditii spirituale. Aceasta carte ne ofera poate cel mai cuprinzator studiu asupra vietii si legendei lui Orfeu, celebrul poet si muzician din mitologia greaca. G.R.S. Mead reconstituie povestile si miturile care inconjoara acest personaj fascinant, aducand la lumina influenta sa asupra culturii antice si moderne. Cartea dezvaluie simbolismul din jurul misteriilor orfice, care erau practicate in lumea antica in scopul de a accesa intelepciunea divina si a deschide poarta spre nemurire.   Reunind explicatii provenite din surse directe cum ar fi Homer si Hesiod, ganditori pitagoreici si neoplatonisti suntem invitati intr-o uluitoare calatorie, prin care autorul urmareste sa aduca claritate asupra originilor misteriilor orfice, oferind o imagine de ansambu asupra simbolisticii si caracterului transformator din spatele acestora. Continuand acest demers, vom afla cine era Orfeu si cum influenta sa a fost resimtita de-a lungul secolelor in diferite traditii spirituale precum gnosticismul, neoplatonismul si crestinismul timpuriu. Prin intermediul acestor conexiuni, autorul evidentiaza legaturile dintre mitologia greaca si aspectele profunde ale gandirii si credintelor umane. Cititorii vor intelege cum Orfeu a contribuit la dezvoltarea unor concepte-cheie precum nemurirea sufletului, cunoasterea spirituala si cautarea divinitatii.   O alta idee centrala a cartii este relevanta legendei pentru intelegerea naturii umane. Miturile si legendele sunt uneori oglinzi ale preocuparilor si aspiratiilor noastre. Orfeu, prin cautarea sotiei pierdute si incercarea de a o aduce inapoi din lumea mortilor, simbolizeaza dragostea, pierderea, suferinta si perseverenta umana. Citind aceasta carte veti gasi reflectii profunde asupra aspectelor universale ale experientei umane si asupra modului in care miturile pot servi drept instrumente pentru intelegerea si vindecarea sufletului. Traducere din limba engleza de Stela Ghetie Tinney.

Anthony Everitt, autor al biografiilor lui Cicero, Augustus si Hadrian, care au devenit bestselleruri, ne prezinta povestea impresionanta a Romei si a ascensiunii sale remarcabile de la un targ agrar obscur la cel mai mare imperiu pe care l-a cunoscut Antichitatea.   Aparand ca un mic oras intr-un grup de sate de deal in secolele al VIII-lea - al VII-lea i.Hr., Roma a devenit puterea preeminenta a lumii antice. Everitt transforma povestea ascensiunii Romei catre glorie intr-un bestseller erudit, plin de lectii valabile si pentru epoca noastra. El face cronica luptei dintre patricieni si plebei care a definit politica Republicii. Arata cum strategia vicleana a Romei de a oferi cetatenie supusilor sai infranti a fost fundamentala in expansiunea dominatiei imperiului sau infloritor. Si subliniaza coroziunea normelor constitutionale care a insotit expansiunea imperiala a Romei, pe masura ce obiceiurile vechi ale compromisului politic au cedat locul violentei si razboiului civil. La final, puterea si bogatia inimaginabile au corupt virtutile traditionale ale Republicii, iar Roma a triumfat peste tot, mai putin intre granitele sale.   Declinul si caderea Romei fascineaza de multa vreme istoricii, dar povestea modului in care a fost cucerit imperiul este la fel de impresionanta. In Roma. Nasterea celui mai mare imperiu al Antichitatii, unul dintre cei mai respectati cronicari ai lumii antice ne spune aceasta poveste intr-un mod care va atrage, va informa si va lumina mintea cititorului modern   Eleganta, cursiva si fara de greseala - introducerea perfecta in acest subiect. - The Spectator   O lucrare antrenanta, care va captiva si va informa de la inceput pana la sfarsit. - Booklist   Istorie fascinanta si o lectura de zile mari. - Chicago Sun-Times   Istoria mareata a ascensiunii necontenite de 500 de ani a unui simplu oras catre statutul de imperiu. - Kirkus Reviews Traducere din limba engleza de Ioan Ciuperca.

Istoria opticii in Antichitate. Crestomatie prezinta traducerea integrala a urmatoarelor opere matematice ( referitoare la optica geometrica): Euclid - Optica Si Catoptrica, Arhimede - Fragmentele Ramase, Diocle- Oglinzile Incendiatoare, Ptolemeu-optica ( Cartile I, II, III, IV SI V) Dupa stiinta autorului si a prefatatorului nimic din toate cele enumerate putin mai sus nu s-a publicat pana acum in limba romana. Sunt convins ca o lucrare despre evolutia gandirii stiintifice si filosofice in anii de inceput ai civilizatiei umane nu-i va lasa indiferenti pe tinerii din ziua de azi, elevi sau studenti, pe profesori, pe toti cei ce sunt sau vor deveni intelectuali. - Prof. Dr. Florea Uliu - Universitatea din Craiova

In cadrul cursurilor pe care le-am sustinut la College de France, am intreprins un amplu studiu privitor la sacrificiile savarsite in cadrul diferitelor religii. Dupa ce am cercetat aceasta problema in vechile culte ale Orientului, Greciei si Romei, am fost nevoit sa analizez in paralel importanta sacrificiilor in cadrul misteriilor paganismului greco-roman, precum si sacrificiile in cadrul cultului crestin. Cu aceasta ocazie, m-am ocupat de problema originilor crestinismului si am ajuns la concluzia ca radacinile acestei religii nu trebuie cautate doar in iudaism, ci si in vechile religii pagane, prin intermediul cultelor misteriilor. Cultele elenistice si religia romana au pastrat, inca din vremurile indepartate, riturile epocilor primitive, peste care au suprapus o noua conceptie asupra lumii si a zeilor, cat si noi raporturi dintre zei si univers. Lumea reprezinta un domeniu in care isi exercita libera lor vointa. Acesti zei s-au indepartat mai mult sau mai putin de fenomenele naturale. La inceput, zeii erau considerati a fi un fel de dublu pe jumatate nediferentiat, pe jumatate spiritual al acestor fenomene; in urma dezvoltarii religiilor, zeii nu mai sunt forte naturale, ci devin persoane. Pe masura ce constiinta personalitatii umane dobandea o mai mare claritate, personalizarea zeilor a capatat o mai mare acuratete. Personalizarea lor a devenit mai mult sau mai putin transcendentala, dar ea a fost gandita dupa calapodul umanitatii. Actiunea invizibila a zeilor se modeleaza pe cea a oamenilor cu autoritate in societate. Zeii devin stapanii, protectorii cetatilor si ai familiilor. Cultul care li se dedica acum reprezinta un omagiu adus suveranitatii lor, o retribuire a bunelor lor servicii, conditia prin care se mijloceste continuitatea bunavointei lor. Vechile rituri magice se infaptuiesc acum exclusiv in cinstea lor. Acum sacrificiul devine un dar, un tribut, un semn al adoratiei. De aceea a fost cat se poate de firesc ca aceste sacrificii sa fie multiplicate. Chiar daca ideea necesitatii sacrificiului, a unei necesitati care nu este o simpla obligatie morala, ci un soi de lege naturala, inca subzista suficient pentru a nu-si pierde caracterul magic, nimeni nu va mai tagadui faptul ca sacrificiul reprezinta acum o trasatura proprie religiei. - Alfred Loisy

Manastirile si viata duhovniceasca in Antichitatea tarzie. Cunoastere si practica In cartea Manastirile si viata duhovniceasca in Antichitatea tarzie, Paul C. Dilley exploreaza practicile personale si ritualurile colective prin care monahii isi curatau mintea si urmareau idealul mantuirii. Autorul valorifica in mod deosebit domeniul interdisciplinar al studiilor cognitive, in special al antropologiei, in analiza principalelor "discipline cognitive" monahale, cum ar fi meditarea asupra Scripturii, frica de Dumnezeu si rugaciunea. in plus, in volumul de fata avem o prima analiza ampla a diferitelor ritualuri specifice pentru monahismul de obste, inclusiv a ritualurilor de primire in manastire, a comemorarii intemeietorilor si a pocaintei colective. Participantii aplicau „lucrarea inimii" asupra gandurilor si emotiilor, care erau intelese ca reflectand starea duhovniceasca a comunitatii.   Paul C. Dilley este asistent universitar la catedra de Religii Mediteraneene Antice din cadrul Universitatii din Iowa si a publicat un numar insemnat de lucrari in domeniul crestinismului primar in Antichitatea tarzie, in special din tinuturile Egiptului si Siriei. El este co-editor al Codexului Dublin Kephalaia si al volumului Mani at the Court of the Persian Kings (Editura Brill, 2014).

Cartea se intituleaza Istoria Opticii din Antichitate de la Alcmeon La Ptolemeu - Crestomatie  si, de la bun inceput ea a fost conceputa de autor in doua volume ( numai aparent) distincte: Primul volum - Conceptia filozofica   si, al doilea volum - Conceptia matematica a principalilor ganditori elini din respectiva perioada. Ea ne proiecteaza in actualitate o imagine reconfortanta asupra antichitatii eline de la care ne-au parvenit incrdibil de multe reprezentari, gandite atunci, si ramase valabile pana in zilele noastre. Sunt convins ca o lucrare despre evolutia gandirii stiintifice si filosofice in anii de inceput ai civilizatiei umane nu-i va lasa indiferenti pe tinerii din ziua de azi, elevi sau studenti, pe profesori, pe toti cei ce sunt sau vor deveni intelectuali. - Prof. Dr. Florea Uliu - Universitatea din Craiova

Cand la anul 476 dupa Hristos, Odovacar, seful garzii Herulilor, smulsese de pe capul ultimului August diadema imperiala, nimeni nu se astepta la caderea Imperiului Roman de Apus. "Roma este eterna!". Asa o cantasera poetii ei, asa crezuse publicul care se ingramadise mai numeros ca niciodata in amfiteatre, atunci cand imparatul Filip Arabul celebra mileniul Romei. Cine se putea gandi ca puternicul popor de la Tibru va pieri vreodata? Si totusi, a venit o zi cand, fara lupte aprige, fara zguduiri mari, Roma s-a prabusit prin simpla vointa a unui mercenar barbar. Un oras in care viata intregii lumi pulsa cu tarie, un imperiu bogat si stralucit, cu hotare intarite si cu armate mari si, mai presus de toate, o civilizatie rafinata, cum nu mai fusese alta! Toate acestea sa se prabuseasca intr-o clipa, fara niciun zgomot, fara nicio agitatie!... Cum se putea ca o viata asa de multipla si asa de puternica in manifestarile ei sa piara pentru totdeauna? Ce se facuse acel Senat mandru si maiestuos care impusese pe vremuri atator regi si generali celebri?  Unde era poporul entuziast care umplea Forul, pentru a aplauda pe un Cato sau pe un Cicero?... Pierisera toti, impreuna cu imparatii si cu clasa aceia de rafinati si artisti care facusera odata marirea Romei imperiale.  Despre toatea acestea vom afla in cele ce urmeaza, intr-o  lectura placuta care ne aduce in fata ochilor o imagine pregnanta si completa a unor personaje romane si grecesti  din antichitatea clasica Dand la lumina aceste schite literare, din care unele s-au publicat deja in reviste, am avut de scop, pe langa partea pur estetica, si pe cea utilitara. M-am gandit ca pot sa folosesc intru catva acelora care se intereseaza de literatura latina. As fi bucuros, daca voi izbuti sa atrag cat de putin atentia acestora spre un domeniu care la noi e aproape necunoscut. Am amestecat in evocarea figurilor, fantezia care nu depaseste insa cadrul istoric cu caracterizarile cele mai pregnante. Aceste caracterizari, alterand poate armonia ansamblului, au tocmai scopul de a ne da o imagine cat mai completa a personajelor descrise. Dupa seria potretelor romane va urma cea a portretelor grecesti si se va desavarsi astfel planul intocmit de mine. Am nadejdea ca acest manunchiu de schite sa contribue intr-o oarecare masura la propasirea clasicismului, atat de hulit si ignorat la noi. - I. M. Marinescu, Prof. la Univ. din Iasi.

Povestea lumii. Istoria pe intelesul copiilor Volumul I: Antichitatea. De la primii nomazi la ultimul imparat roman   Unde si cum au aparut primele asezari omenesti? Care au fost primele forme de scriere? Unde si cand a aparut primul cod de legi? Cand si de ce au fost construite piramidele egiptene? Care sunt cele mai vechi civilizatii ale Greciei si de ce au disparut ele? De ce au izbucnit razboaiele dintre greci si persi? Dar cele dintre Roma si Cartagina? Si cum a fost posibil ca un baietel de sase ani sa devina ultimul imparat al Romei?   Scrisa intr-un stil direct si antrenant, Povestea lumii. Istoria pe intelesul copiilor este o serie de patru volume care prezinta istoria omenirii din cele mai vechi timpuri si pana astazi. Capitolele fiecarui volum sunt centrate pe evenimente si personalitati importante din perioada analizata si ofera un mod placut si accesibil de a cunoaste si a intelege istoria. Primul volum, consacrat istoriei antice, incepe cu cei mai vechi nomazi despre care avem marturii arheologice si se incheie cu ultimul imparat roman. Sunt descrise vechile popoare si civilizatii dintre Tigru si Eufrat si din jurul Mediteranei, dar si din Orientul Indepartat, din Africa si de pe continentul american. Ilustratii alb-negru de Jeff West. Traducere din limba engleza de Ioana Avadanei.

Specialist in operatiuni psihologice, Calin Hentea, colonel (r) al Armatei Romane, este, pentru cei care il cunosc, iremediabil cotropit in psihicul sau de istorie. Mai bine zis, de imaginea istoriei in psihicul nostru national. Pentru ca intre istorie si imaginea ei in ceea ce se cheama memoria colectiva este o mare diferenta. Ceea ce face Calin Hentea in impresionantul volum al Mereu nerostitei istorii... nu este altceva decat o necesara despartire intre imaginea comuna facila si inselatoare si realitatea care nu este niciodata prea comoda. Pentru cine a studiat propaganda si efectele ei, asa cum a facut-o Calin Hentea, istoria nu este o naratiune asupra trecutului, ci un efort continuu in a intelege cine profita si cum prin manipularea istoriei. Ceea ce il face pe Calin Hentea sa intre in lupta. Nu suporta manipulatorii de istorie, de ieri sau de astazi. Pentru ca a trai intr-o istorie falsa inseamna a avea un prezent precar si un viitor incert. Un specialist in operatiuni speciale stie cat de mare este pericolul subrezirii unei societati prin mistificarea istoriei. Iar aceasta lupta trebuie castigata. Calin Hentea isi conduce trupele cititorilor sai pe acest camp de operatiuni in mod impetuos si, cu toate ca pleaca de la Burebista, scopul sau real este istoria zilelor pe care le traim acum. Un obiectiv pe care il atinge realizand cea mai completa istorie de pana in prezent a Romaniei pe care o vedem in direct in fiecare zi. - Ion M. Ionita, redactor-sef al revistei Historia   Pentru mine batalia de la Rasboieni are mai mare interes decat lupta de la Termopile, si izbanzile de la Racova si de la Calugareni imi par mai stralucite decat acele de la Maraton si Salamina, pentru ca sunt castigate de catra Romani. Aceasta fraza a lui Mihail Kogalniceanu, din Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie nationala (Iasi, 1843), a fost rostogolita de propaganda (de cea interbelica si de cea a regimului comunist), transformand bataliile trecutului din povesti adevarate in instrumente propagandistice. Aceasta carte incearca sa va readuca povestea. - Dorin Matei, redactor-sef al revistei Magazin istoric

Antologie formata de Gheorghe Vladutescu, Ion Bansoiu, Savu Totu Crestomatiile sunt utile celor interesati de drumul scurt spre inima domeniului. Alegerea textelor, formarea si explicarea contextelor, indrumarea spre esential, presupun o rara eruditie si inspiratie. Aceasta antologie a fost formata de o echipa de profesori de la Facultatea de Filosofie, indrumata de academicianul Gh. Vladutescu si se refera la perioada antica si medievala, numind operele cele mai insemnate si autorii cei mai importanti. Mai mult decat atat, fiecare sectiune sau subsectiune cat de mica are un incipit rezumat si de apreciere datorat celor mai apreciati specialisti in perioada respectiva, intervenind ca o antologie in antologie; este vorba de clasicisti si istorici ai filosofiei deveniti ei insisi clasici: Hegel, Jaeger, Robin, Gilson, Guthrie, si multi altii. Printre cei citati se afla, deseori, traducatori sau istorici romani: Dumitru Staniloae, D. Fecioru, N.I. Barbu...    Este prima antologie de mari dimensiuni si cea mai importanta aparuta pana acum in literatura filosofica romaneasca; autorii si textele alese de cei mai buni specialisti fac din aceasta carte o referinta esentiala pentru orice om de cultura.