Proza fantastică a lui Oliviu Crâsnic aduce un suflu nou în acestă nișă literară. Citind cartea ”Ceasul fantasmelor”, apărută la editura Crux Publishing, am avut impresia adierii unei brize care insistă să ne revigoreze sufletele intrate într-o oarecare stare de letargie, poate chiar de visare șablonardă pe care dorește cu orice preț să o înlocuiască cu una inedită.
În ciuda tematicii cotropitoare și originale, nu pot sș nu remarc pe alocuri stilul greoi, parcă ceva cam împopoțonat, împovărat de o nestăvilită sete de epitetizare, clădită special pentru a facilita evadarea din corsetul unui nejustificat conformism.
Tendința de nemărginire și de sfărâmare a oricărei bariere ne-o oferă avalanșa de denumiri fantasmagorice, caracteristice unui stil fantasy ceva mai expansiv, unul care știe să fenteze rigorile literare.
Totuși, în ciuda anumitor, să le zicem ocolișuri verbale, anumite povestiri lovesc fix la țintă, știind să strecoare printre aripile zbuciumului din nopțile de nesomn ale cititorului, acea tentație a unei angelice sfidări, cea care asigură escaladarea unei maiestuoase culmi.
Dintr-un anumit punct de vedere este un fel de pălmuire ”primordială”, care scutură de povara înspinată a lenei grumazul cortegiilor de cititori campați în loja unei matrițate literaturi. Este pasul necesar, care a știut să sară peste pârleazul anumitor rețineri, purtate în ospitalierele suflete ca pe o podoabă a auto-ostracizării tacite.
Dacă vreți să trăiți, măcar preț de câteva ceasuri, într-o altă dimensiune, citiți Ceasul fantasmelor a lui Oliviu Crâsnic.
Lectură plăcută, vă doresc!







Nu stiu ce sa spun 🙂 . Pe mine nu prea ma tenteaza, dar sunt si novice sau nestiutoare cand vine vorba de acest gen