Sunt sigură că vi s-a întâmplat şi vouă să citiţi o carte cu un subiect anume şi mai apoi, ca printr-o coincidenţă, alegând aleatoriu o altă lectură, să păşiţi într-o nouă poveste cu acelaşi subiect. Exact la fel am păţit şi cu Creatura de Nely Cab.
După ce am făcut cunoştinţă cu zeii şi semizeii prinşi în iţele făurite de Josephine Angelini în Predestinaţi, am fost aruncată într-o nouă istorie la baza căreia se afla aceeaşi fascinaţie a zeilor din Olimp.
Nely Cab, în Creatura, făureşte o nouă poveste de iubire adolescentină care tinde să-şi întindă aripile „până la adânci bătrâneţi”. Isis Martin, o tânără de şaptesprezece ani, dintr-un mic orăşel din sudul Texasului, suferă de câteva luni de insomnie. De fapt, insomnie ar fi prea mult spus: lui Isis îi este, efectiv, frică să adoarmă. De fiecare dată când adoarme, în vis, îi apare o siluetă întunecată, cu aripi, ce o hărţuieşte.
Când într-un final simte că nu mai poate să adoarmă cu teroare în suflet, Isis preia iniţiativa şi-şi confruntă coşmarul. Deznodământul? Coşmarul ei se finalizează în forma lui David, un semizeu, care mai apoi va apărea în realitatea lui Isis pentru a-i demonstra că există şi că nu este o simplă plăsmuire a minţii sale.
Aşa descoperă Isis că, de fapt, atunci când adormea, ea ajungea pe tărâmul zeilor, un tărâm unde ea nu avea ce căuta, iar David, încerca doar să o protejeze de semenii săi, care nu ar trebui să o găsească acolo. De aici până la o iubire pătimaşă mai este doar un pas.
Creatura este o poveste romantică cu o poveste de dragoste ce porneşte de la o simplă scânteie transformându-se într-o torţă ce nu se mai vrea a fi stinsă vreodată. Personajul David se vrea a fi tiparul de iubit dorit de fiecare fată, acel băiat cu aer modern, maniere de cavaler şi limbaj desprins din operele lui Shakespeare. La polul opus, Isis, miniona cu ochii verzi, pare a fi veşnica protagonistă ce nu-şi vede frumuseţea cu adevărat, modestă şi cu o inteligenţă nativă.
Părerea mea despre Creatura? Slăbuţă. Am dus o bătălie atroce pentru a o finaliza. În ciuda subiectului ales, Nely Cab, în opinia mea, nu a reuşit să dezvolte şi să dea acea strălucire proprie romanului. Pe tot parcursul lecturii m-am lovit de o iubire puerilă, iar maturitatea pe care a încercat autoarea să o transmită personajelor a eşuat lamentabil. Fiecare acţiune care a dat dovadă de perspectivă şi imaginaţie s-a dezintegrat înainte să te prinzi ce a dorit autoarea să facă.
Pe ansamblu, Nely Cab a avut imaginaţie, însă i-a lipsit cu desăvârşire talentul de a o aşterne pe hârtie. Parcă i-a fost frică să împingă acţiunea mai departe şi să dea frâu liber sentimentelor. Merită totuşi să daţi o şansă poveşti pentru a vă ofusca că o idee aşa minunată nu a putut fi pusă într-o lumină care să-i confere valoare.
Pe de altă parte, romanticilor incurabili tind să cred că le vor plăcea această carte până la adoraţie. Noi, iubitorii de fantasy, cu experienţă, vom rămâne dezamăgiţi, dar cu imaginaţia alertă.
Alte recenzii de la Nely Cab:
