Recenzie Europolis de Jean Bart

de | sept. 28, 2018 | Beletristică, Literatura Română, Recenzii cărți

La femei totul e inimă, chiar și capul. (pag.138)

      Europolis, de Jean Bart (Eugeniu P. Botez – n.28 nov 1874, Botoșani, d.12 mai 1933, București) este, dincolo de iubiri, gelozii, ambiții, învățăminte despre ipocrizie și parveniți, povestea orașului Sulina. Până la vârsta asta nu mă gândisem să-l vizitez, dar,  uite, vorba aia, ce mai scoate magicianul din pălărie: dorința de a vedea Sulina, care sincer, nu știu dacă ar putea fi mai  romantic prezentat altundeva, decât în cartea lui Jean Bart.

Ce mi-a plăcut la Europolis? Mai întâi, povestea, marea poveste a portului, cu activitățile sale; apoi, personajele cu poveștile lor, și în special felul în care autorul atrage atenția asupra ipocriziei umane, care, aflată în preajma unui miraj seducător, precum bogăția, își leapădă măștile până la ultima, cea mai ascunsă.

Europolis – adică Sulina –  carte apărută abia spre sfârșitul neașteptat al vieții autorului , închide între paginile sale și o parte semnificativă din experiență sa de viață.

S-a spus – și aici tind să aprob ideea  – că, având o carieră literară nu foarte stufoasă, este cu atât mai lăudabil faptul că a scris Europolis abia la maturitate, putând infuza în ea bucăți de realitate pură, trăită, înțeleasă, de omul și artistul care, înaintând în vârstă, își învață lecțiile vieții.

Viața Sulinei, port la Dunăre, este într-o tensiune crescândă. O veste, anunțată printr-o scrisoare – tălmăcită nu de către destinatar, ci de înțeleptul zonei – misterioasă, se răspândește cu repeziciune: sosește Americanul, un individ pe care, desigur nimeni nu și-l amintește, încât e plecat de mulți ani din port.

Dar ce are a face? Vine din America, țara tuturor posibilităților și în plus, e fratele lui Stamati Marulis, patronul cafenelei; adică, două motive suficiente pentru a fi așteptat ca Mesia, ba, poate mai bine că el, căci vorba aia, Americanul e viu și va păși chiar printre ei, aievea, iar dacă sunt suficient de rapizi în a întinde mâinile…

Cu această nuanță pătrundem în viață Sulinei, cunoaștem obiceiurile, moravurile, ierarhiile, ambițiile, urateniile.

Între personajele vehiculate, câteva ne rețin mai mult atenția: cuplul Penelopa – Stamati, Evantia – Neagu. Situațiile, deși diferite, urmăresc același fir: condiția femeii în societate și evoluția ei sufletească, o dată cu apariția unei mari frământări amoroase.

Penelopa, orfană de copilă, trăiește o vreme în lux, la unchiul său, ceea ce I se potrivește de minune; până la 17 ani însă norocul I se schimbă încă o dată, așa încât, lipsită de alte perspective, acceptă căsătoria cu Stamati, bărbat mai în vârstă și fără personalitate, care însă e omenos și muncitor; astfel, adorată ca o regina, sosește în Sulina, și lunile încep să curgă.

Aproape imediat, cade în tristețe și monotonie, căci vai, prăpastia dintre copilăria-i fastuoasă la malurile Bosforului și ingustimea unui port precum Sulina este uriaș. Peste dezastrul personal, se suprapun izolarea și eșecul social, fiindcă, desigur, localnicii nu-i vor ierta crima de a nu fi una dintre ei… Picotind în universul ei fără orizonturi, este scuturată de 2 evenimente; sosirea lui Nicola, cumnatul American și Deliu, dandy-ul de profesie. Schimbări majore se anunță…

Evantia, negresa exotică, fiica Americanului, va încasa poate cel mai crunt lecția despre răutatea oamenilor. Primită la început cu fast, curtată, râvnită, disputată, ajunge, ulterior, victimă. Și oare, ce e mai rău în viața asta, decât să fim striviți, acolo unde cândva pluteam de fericire?

Dar ce e cu Nicola, Americanul? Mereu atât de rezervat și misterios, cu siguranță că are niște strategii fantastice, pentru care sfătuitori inimoși se găsesc la tot pasul…

Nu aș vrea să închei fără a-l menționa pe Neagu, fiindcă el mi-a fost cel mai drag dintre personaje. Neavând suficientă hotărâre când îi bate la ușa iubirea, va trebui să alerge el însuși, ulterior, după ea. Dacă va reuși, rămâne să aflați singuri.

Cititi1 Citiți Europolis! Citiți Jean Bart!

NOTA: 9 /10

 

 

Titlu: EUROPOLIS
Autor: Jean Bart
An apariție : 2010
Editura: CURTEA VECHE
Nr. Pagini: 284
Limba: Română
Gen Literar: Literatura romana
Nota recenzorului: 9 / 10
Vizualizari recenzie: 2739

Alte recenzii de la Jean Bart:

Îți plac concursurile cu cărți? 😁

Află primul când lansăm un concurs nou! Primești un email de la noi doar atunci când lansăm un concurs cu și despre cărți!

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie ”Destine de sticlă” de Florin Anghel Vedeanu
Recenzie ”Destine de sticlă” de Florin Anghel Vedeanu

În volumul ”Destine de sticlă”, Florin Anghel Vedeanu ne propune o colecție de povești care îmbină realismul social românesc cu inserții suprarealiste. Deși eroii sunt fictivi, aspectele puse în discuție sunt de actualitate. Numele nu sunt alese la întâmplare, ele au...

Recenzie “Următorul val” de Mustafa Suleyman și Michael Bhaskar
Recenzie “Următorul val” de Mustafa Suleyman și Michael Bhaskar

Lumea pare să evolueze cu o viteză mai mare decât cea a luminii. Cu o viteză pe care omul nu o poate măsura, cu o viteză pentru care omul se ferește parcă să o numească. Este viteza tehnologiei, a inteligenței artificiale și a algoritmilor! Știm! Știm asta pentru că...

Recenzie “Micul mincinos” de Mitch Albom
Recenzie “Micul mincinos” de Mitch Albom

Aceasta este o carte despre evrei, despre inumanul Auschwitz, despre teroare și exterminare.  Este o carte dureroasă, intensă și greu de digerat.  Ce o face diferită și specială față de toate celelalte povești din această perioadă dramatică? Felul în care ficțiunea...

0 0 votes
Article Rating
Adelina Sănduleac a fost redactor Booknation.ro și a scris 100 articole. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Adelina Sănduleac aici.
Subscribe
Notify of
guest

0 Comentarii
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments