,,Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, este o carte foarte populară. A stârnit discuții încă de la apariția ei și continuă să facă acest lucru și astăzi. Mie mi-a stârnit foarte mult interesul. Ințial, am împrumutat-o însă, în momentul în care am terminat-o de citit, am știut că trebuie să facă parte din biblioteca mea.
Cartea are ca și subiect central evoluția speciei umane, de la homo sapiens la omul de astăzi, și etapele prin care a trecut această evoluție. Este o lectură plăcută, diferită de binecunoscuta carte de istorie, care te pune pe gânduri prin ideile exprimate și te ajută să descoperi lucruri noi. Probabil, la fel ca și în cazul meu, îți va lua puțin timp să asimilezi toate informațiile prezentate în carte însă, sunt convinsă că lectura te va încânta la fel de mult ca și pe mine.
Cele trei motive care pe mine m-au convins că această carte trebuie să aibă loc în biblioteca mea au fost: călătoria în jurul lumii, imaginile create prin cuvinte și ideile prezentate.
Când zic de călătorie în jurul lumii, mă refer la faptul că autorul prezintă evoluția speciei umane la nivel mondial, nu se limitează la o zonă anume. Ceea ce a fost de ajutor în înțelegerea ideilor și a subiectului în sine.
Imaginile create prin cuvinte sunt de ajutor oricărui cititor. Cred că și Yuval a reușit să facă asta în carte și a fost un plus pentru imaginația mea, și-așa bogată. Dar, autorul nu s-a limitat doar la asta, ci a adăugat imagini alb-negru în punctele cheie ale capitolelor, pentru a susține anumite teorii.
Un al treilea plus, poate cel mai important, a fost structurarea informației și prezentarea teoriilor. Cartea este structurată în patru mari capitole cu numele de: Revoluția cognitivă, Revoluția agricolă, Unificarea umanității și Revoluția științifică. Aceste revoluții au reprezentat cele mai importante etape prin care a trecut specia umană și care au ajutat la evoluția sa. Capitolele au fost completate și de teorii precum: teoria ficțiunii, teoria genei îmbuibării, sau teoria care explică dominația masculină.
S-ar putea să ai sentimente contradictorii când citești această carte. Poate ești, sau nu, de acord cu toate aceste teorii. La fel a fost și în cazul meu. La un moment dat, nu am știut ce să cred. Unul dintre acele momente a fost atunci când am citit despre teoria cum că specia umană și-a lăsat amprenta în lume într-un mod negativ. Conform ideii prezentate, dacă acest lucru nu se întâmpla, încă mai existau fauna și flora de acum milioane de ani. Mi-e greu să cred asta. Planeta este într-o continuă evoluție, totul se poate schimba. Nu contest că omul a influențat multe dintre aceste schimbări, dar refuz să cred că el a fost singurul vinovat. Sunt foarte curioasă care este și părerea voastră.
Însă, o teorie interesantă a fost teoria ficțiunii. ,, Un număr mare de străini pot colabora cu succes prin intermediul credinței în mituri comune.” Astfel, a apărut credința în entități fictive, precum Peugout (exemplul dat în carte). Modul în care autorul a prezentat această teorie mi s-a părut extrem de interesant și captivant. Cunoșteam teoria credinței comune în religie, însă nu mă gandisem niciodată până acum la teoria credinței manipulatoare (poate e sau nu, mult spus) într-o entitate juridică fictivă. Vă las pe voi să descoperiți câte mituri comune pot exista în această lume. Incredibil!
În final, aș vrea să vă invit să faceți această călătorie în jurul lumii, ,,privind” imaginile create prin cuvintele autorului și dezbătând teoriile expuse în această carte. Va fi o călătorie de neuitat. Lectură plăcută!
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia







