E foarte dificil să-l simpatizezi pe Lovecraft omul, cel care vorbind despre Hitler a spus: “I know he’s a clown, but god I like the boy!”, dar nuvelele lui sunt imposibil de abandonat, iar noi judecăm cărțile, niciodată oamenii.
Dagon și alte povestiri macabre este o colecție de 14 nuvele ce mustesc de straniu și macabru în stilul specific lovecraftian, devenit deja celebru și etalon pentru generațiile de scriitori care l-au folosit ca inspirație. Universul lui Lovecraft este populat de coloși monstruoși, noroi, zei necunoscuți, vise obsesive și indivizi ieșiți din tiparul normalului, de la visători naivi, savanți obsedați până la criminali sadici și psihopați sau oameni simpli certați cu somnul. Concentrația de grotesc și mit este perfectă pentru a-ți destabiliza granița dintre realitate și fantastic. Mi-au plăcut tare mult ultimele nuvele, mai ample, mai elaborate, primele fiind atât de scurte încât nici n-am avut timp să mă acomodez cu conceptul și universul propus. Dar toate la fel de terifiante, cele scurte ridicând ștacheta nebuniei și aruncându-te într-o nebuloasă sufocantă plină de mâl, oase, creaturi oribile și întâmplări ciudate. Dacă sunteți în căutare de supranatural, weird, straniu, fantezist și macabru, aceasta este cartea care vă trebuie.
Dagon, nuvela care dă titlul volumului, este printre primele scrieri ale autorului și explorează teroarea unui naufragiat, care reușind să ajungă pe un țărm necunoscut descoperă o lume teribilă, un coșmar nebunesc patronat de un zeu monstruos cu tentacule. Atmosfera este teribilă și sufocantă, iar descrierea lumii îți dezlănțuie cele mai tainice temeri și un profund dezgust, o greață aproape fizică a fost pentru mine. Nu sunt toate axate pe horror, există și câteva nuvele care doar explorează alte universuri, alte lumi, fără intenția de a-ți declanșa spaima sau fobiile.
Preferatele mele au fost Dincolo de zidul somnului și Herbert West, reanimator care m-a dus cu gândul la Frankenstein bineînțeles, dar cu accente mult mai dark și mai dramatice. Herbert și-a dedicat întreaga viață diabolicelor sale experimente. Teoriile lui privind natura morții și posibilitatea a fi învinsă l-au condus către un șir de proceduri și cercetări care au lăsat în urmă multe cadavre grotești, resuscitate, readuse la viață, dar într-o formă irațională și oarbă, animalică, al căror singur scop pare a fi să-și hăituiască creatorul. Nuvela este plină de nervi zdruncinați, experimente eșuate, specimene reanimate și macabre. De la pasiune pentru știință, personajul lui Lovecraft degenerează într-o curiozitate morbidă, o plăcere perversă ce culminează cu o succesiune de experimente infernale ce readuc la viață creaturi respingătoare și artificiale. Riscuri incredibile, crime tulburătoare comise în numele științei, visul recreării unei vieți raționale după moarte și decăderea mentală a unui om învins de curiozitate și ambiție.
Recomand iubitorilor de gen. Probabil este una dintre cele mai tulburătoare și obsesive cărți citite de mine. E o lectură care te provoacă să-ți lași imaginația să zburde și cred că marea ei calitate este că poate fi privită de la cititor la cititor într-un alt mod și fiecare, în funcție de concepții și înclinații, îi poate atribui o simbolistică variată și semnificații diferite.
