Ce mai poţi să spui atunci când cuvintele nu sunt suficiente ca să-ţi descrie starea prin care treci? Nimic. Taci şi te bucuri că trăieşti o clipă pe care puţini oameni au şansa s-o simtă.
Mi s-a „pus pata” pe scriitura Georgianei Vâju încă din primul volum când am gustat din gândurile zbuciumate ale iubirii. Alt cuvânt pentru DOR nu a făcut decât să amplifice dorinţa de a sta geană pe ceea ce va mai scrie şi publica această autoare. Lăsând impresiile deoparte şi continuând călătoria prin viaţa Anei, avem şansa de a gusta din noua iubire ce-i umple inima.
Cele mai frumoase momente din viaţa omului sunt momentele dintre momente, fericirea dintre fericire şi nefericire, clipa aceea în care, de fapt, te crezi mort, e cea care te resuscitează şi îţi dă puterea să mergi mai departe prin neant.
Alunecăm în acel du-te – vino trecut-prezent, oscilăm între dorinţă şi teamă, vrem să ne dăm frâu liber sentimentelor dar ne încurcăm în şireturile durerii experimentate în trecut. Îl luăm de mână pe Iv, ne înecăm în iubirea din ochii lui căprui ca mai apoi, să ne umplem inima de o trădare a cărui efect îl amplificăm din inerţie.
Dragostea este ca soarele, străluceşte puternic, dar, când îi vine ceasul, apune. Nu ai ce face.
Aruncăm ochii prin fereastra sufletului celui iubit şi descoperim trădări vechi în care parcă ne reflectăm şi noi cu ale noastre. Ana sigur are un deja-vu, privindu-le. Trădarea lui Iv se numeşte Simona. Trădarea Anei a cui nume o poartă oare? Dar, până acolo, cine este Simona? Simona este o variantă mai mârşavă şi mai crudă decât a protagonistului din povestea Anei.
Iubirea e ciudată. Cupidon e o prostie din basme, inventată cu scopul de a zăpăci şi mai mult minţile fragile. Sau, dacă există, este un drăcuşor care se joacă la întâmplare cu săgeţile din dotare, apoi se distrează de mama focului de grotecul operei lui.
Diferenţa dintre sufletele trădătoare ce le-au marcat iubirea şi încrederea Anei şi lui Iv, constă în avalanşa de atacuri cu care i-au atacat. În timp ce Ana şi-a alungat trădarea prin fragilitatea şi uşurinţa cu care s-a lăsat îngenunchiată, cea a lui Iv s-a realimentat cu obsesia şi mârşăvia de a-l vedea prăbuşit.
Dragostea face din oameni eroi, dar, mai ales, face din naivi victime. Ce trist e să iubeşti fără să ştii ce sau pe cine. Ce trist este când rănile celuilalt îţi întunecă iubirea. De fapt, ce tristă e iubirea!
Alt cuvânt pentru DOR ne aruncă două suflete trădate care-şi caută salvarea unul în braţele celuilalt suflet frânt. Cât din fiecare suflet mai poate fi reconstruit şi cine va prelua rolul de liant?
…nimeni nu merită să sufere, timpul este limitat şi viaţa poate fi frumoasă dacă schimbi perspectiva.
Georgiana Vâju vine ca o avalanşă în acest al doilea volum al seriei Nu te împiedica de mine, te implor!. Ne aruncă într-o nouă bătălie a sufletelor pe câmpul iubirii, ne învaţă că renaşterea după trădare există şi ne aruncă la pământ cu alt val de acţiune.
Suntem firi trecătoare cu simţuri firave cu sentimente sănătoase şi şchioape, în acelaşi timp. Toate trăirile au un timp al lor. Vieţuiesc o perioadă, apoi se sting. Se topesc. Te părăsesc. Eu rămân cum eram, tu rămâi cum ai fost! Lumea rămâne, în aparenţă, neschimbată.
Gânduri, zbucium, iubire, suflet pereche, reconstruire a spiritului şi romantism împletit cu teamă, de toate avem parte în doze mici şi mari, în funcţie de bătăile inimii, în Alt cuvânt pentru DOR.
Iubirea are legile ei, unele, indescifrabile, altele, destul de limpezi. Dar noi, oamenii, avem darul de a le complica.
Un volum disponibil şi pe site-ul Editurii Quantum Publishers.
Alte recenzii de la Georgiana Vâju:
Chiar saptamana aceasta mi-am luat si acest volum asa ca ma pot delecta in voie cu aceasta poveste. Chiar sunt curioasa!