Romanul ”Locul de unde vine lumina” al scriitoarei canadiene Louise Penny, laureat cu nenumărate premii pe continentul nord-american, este o creație polițistă în care ,isterul și aventura, pleiada răsturnărilor de situație și carisma personajului principal, Armand Gamache, creează o carte acceptabilă care, dincolo de anumite nuanțe mercantiliste, reușește să-i acapareze pe cititorii acestei nișe literare.
Deși nu excelează la capitolul spectaculozitate, nefiind pavat cu unități frazeologice care să-ți taie răsuflarea, totuși romanul ” Locul de unde vine lumina” emană un anumit farmec care, datorită suspansului care crește în intensitate de la un capitol la altul, te prinde în vuietul acțiunii care dansează totuși cu stângăcie între scenariu de film și o carte de noptieră pe care o citești ușor, datorită exprimării faciliste care, dorind să se adreseze la mai toate palierele împătimiților iubitori de literatură, apelează la un limbaj mai puțin spectaculos, dar care totuși reușește să evite cele două extreme, respectiv truismul și redundanța.
creionarea personajelor și fluorescența descriptivismului au o anumită îndrăzneală și poate chiar un ușor iz de retorism, o pricepere de a combina umorul și intriga în rostogoliri de personaje și întâmplări imprevizibile.
Nu este o carte de neuitat, dar totuși, datorită unei indubitabile onestități și a unei incisive dorințe de a lipi anumite piese ale unui puzzle cotropitor pătrunde cu ușurință în anumite cotloane ale simțirii.
Lectură plăcută!






