Neagu Djuvara – istoria povestită cu farmec și spirit critic
Neagu Djuvara (18 august 1916, stil vechi / 31 august, stil nou – 25 ianuarie 2018) a fost istoric, diplomat, filosof al istoriei și scriitor român. Născut la București, într-o familie de origine aromână, a trăit mai mult de un secol și a cunoscut direct schimbări dramatice ale Europei. Cititorii îl apreciază pentru felul limpede, adesea colocvial, în care explică epoci complicate, fără a ascunde întrebările asupra izvoarelor și interpretărilor istorice.
Studiile la Paris și experiența războiului
Și-a făcut studiile în Franța, obținând licența în istorie la Sorbona în 1937 și doctoratul în drept la Paris în 1940. A participat la război, fiind rănit în apropiere de Odessa în 1941. În 1943 a intrat în diplomație, iar pe 23 august 1944 a fost trimis la Stockholm într-o misiune legată de negocierile de pace cu Uniunea Sovietică.
În interviuri târzii, Djuvara a recunoscut că în tinerețe simpatizase cu Mișcarea Legionară, organizație fascistă și antisemită, și a afirmat că ulterior și-a reconsiderat critic acele convingeri. Acest episod aparține biografiei sale și trebuie înțeles în contextul politic interbelic, fără a fi trecut sub tăcere.
Exilul și întoarcerea în România
După instaurarea comunismului, a rămas în exil. A activat în organizații ale românilor din străinătate, apoi a petrecut peste două decenii în Republica Niger, unde a fost consilier diplomatic și juridic și a predat la Universitatea din Niamey. În 1972 a obținut la Sorbona un doctorat de stat în filosofia istoriei, sub îndrumarea lui Raymond Aron. A revenit în România în 1990, continuându-și cercetarea și activitatea de autor.
„O scurtă istorie a românilor”
O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri este una dintre cărțile sale cele mai accesibile. Autorul pune în legătură evenimente, personaje și interpretări, explicând istoria pe înțelesul adolescenților și adulților. Cartea a cunoscut numeroase reeditări și o versiune audio în lectura sa. O scurtă istorie ilustrată a românilor este o versiune cu material iconografic și nu trebuie confundată cu o operă fără legătură cu sinteza sa istorică.
România între Orient și Occident
În Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne, Djuvara urmărește transformarea societății românești în contact cu influențele otomane și occidentale. Alte lucrări, precum Civilizații și tipare istorice sau Există istorie adevărată?, sunt mai apropiate de filosofia istoriei și de discuția despre felul în care sunt construite interpretările trecutului.
Thocomerius–Negru Vodă formulează o ipoteză controversată despre originile medievale ale Țării Românești; ipoteza autorului nu trebuie tratată ca adevăr definitiv acceptat de toți istoricii.
Memorii și recomandări de lectură
În Amintiri din pribegie și Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944, experiența personală completează cercetarea istorică. Dacă vrei să începi cu o prezentare amplă și accesibilă a trecutului românesc, alege O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. Pentru secolul al XIX-lea, continuă cu Între Orient și Occident; pentru autobiografie și exil, cu Amintiri din pribegie.
