Ohara Donovetsky, născută în 1969, este o scriitoare și filologă română, autoare de romane, poezie, eseuri și lucrări despre limba română. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, secția română–germană, în 1994, apoi un masterat în literatură comparată și teoria literaturii. Cercetarea lingvistică și experiența de profesoară se întâlnesc în scrisul ei cu plăcerea povestirii și cu atenția pentru limbajul cotidian.
Limba română, între studiu și poveste
Doctoratul său în filologie a avut ca temă formele și valorile verbului în graiurile muntenești. A predat limba și literatura română la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București și a participat la programul educațional TVR2 Cu 2 treci Bac-ul. În Gramatica limbii române ca o poveste, apărută în 2013, apropierea de gramatică pornește chiar din posibilitatea de a o povesti.
Interesul pentru expresiile limbii continuă în Vorbe la purtător în izmene pe călător, din 2021, o carte de eseuri despre ziceri și despre legătura lor cu memoria și depărtarea. A coordonat și volumul Prof de română: spațiul dintre punct și virgulă, aducând experiența școlii în vecinătatea reflecției literare.
Romane, poezie și colaborări
Casting pentru ursitoare a apărut inițial la Polirom în 2018 și a fost nominalizat la premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Au urmat Întâlnirile unei profesoare rătăcite și Puzzle cu pețitoare. Romanul Vedere cu solzi, publicat în 2025, urmărește maturizarea unei tinere la sfârșitul comunismului, între experiența personală și schimbarea istorică.
Volumele de poezie Meniu cu lupul în poală și Ce treabă are Gutenberg completează această operă. Dialogul dintre arte apare în Ceai de zahăr ars, unde prozele se întâlnesc cu picturile Iuliei Șchiopu. În epistolarul Cozonac la patru mâini, realizat împreună cu Doina Jela, conversația și scrisoarea devin alte forme ale apropierii prin literatură.