Calea spre iluminare

TENZIN GYATSO, al 14-lea Dălai Lama, este liderul spiritual al poporului tibetan. S-a născut la 6 iulie 1935 în Taktser, un sătuc din ­nord-estul Tibetului. La vârsta de doi ani, a fost recunoscut drept reîncarnarea predecesorului său, al 13-lea Dălai Lama, fiind, prin urmare, încarnarea lui Avalokiteshvara, Buddha al Compasiunii. La vârsta de patru ani și jumătate a fost adus la Lhasa și instalat pe tron în calitate de șef suprem temporal și spiritual al Tibetului. Și-a început educația monahală la vârsta de șase ani și a obținut doctoratul în filozofie budistă la vârsta de 23 de ani. În 1950, la un an după invadarea Tibetului de către China, a fost chemat să-și asume puterea politică. Patru ani mai târziu, a mers la Beijing, pentru negocieri de pace cu liderii chinezi. În cele din urmă, în 1959, după invazia trupelor chineze în Lhasa, a fost forțat să plece în exil. De atunci, trăiește în Dharamsală, în nordul Indiei, acolo unde se află sediul puterii administrative tibetane. De-a lungul timpului, Sanctitatea Sa Dălai Lama a întreprins călătorii în peste 62 de țări și a purtat dialoguri la cel mai înalt nivel cu lideri ai lumii politice, lideri religioși, dar și cu personalități ale lumii culturale și științifice, pledând, de fiecare dată, pentru iubire, nonviolență, compasiune și ecumenism. În semn de recunoaștere a neobositei sale strădanii, în 1989, i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace. În martie 2011, Sanctitatea Sa a anunțat că se retrage din funcția politică în favoarea unui reprezentant ales democratic, rămânând însă liderul spiritual al tibetanilor. JEFFREY HOPKINS este, de mai bine de un deceniu, interpretul lui Dălai Lama. Autor a peste 35 de cărți și traduceri, este profesor emerit de studii tibetane și budiste în cadrul Universității din Virginia, unde a și întemeiat cel mai mare program academic dedicat acestui domeniu spiritual. Adevărata fericire ține de lumea interioară, nu de circumstanțele exterioare! Sanctitatea sa Dălai Lama demonstrează că spiritualitatea trecutului rămâne veșnic vie și că practicile budiste sunt cea mai bună soluție a provocărilor cu care ne confruntăm. Calea spre iluminare ne va transforma perspectiva sufletească, oferind metoda unei evoluții spirituale care eliberează de suferință și de emoțiile distructive produse de dorințele necugetate, de ură și de ignoranță. Dincolo de diversitatea religiilor, altruismul, compasiunea, generozitatea și bunăvoința sunt esențiale. Dacă renunțăm la aparențe, dacă alegem să cultivăm virtutea, vom descoperi adevărata natură a lucrurilor, ne vom elibera din ciclul incontrolabil al nașterii, îmbătrânirii și morții și vom dobândi iluminarea!