Foc si sange

Cu 300 de ani inante de Urzeala Tronurilor dragonii domneau peste Westeros! Cu sute de ani înainte de Urzeala Tronurilor, Casa Targaryen – singura familie de stăpâni ai dragonilor care supraviețuiește decăderii Valyriei, se stabilește la Dragonstone.
Citește tot rezumatul cărții Foc si sange... Aceasta va fi povestea generațiilor de conducători care, începând cu legendarul Aegon Cuceritorul, se luptă pentru a păstra Tronul de fier, până la rebeliunea care aproape i-a distrus. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Dânsul Dragonilor? Care au fost crimele oribile ale lui Maegor? Cum era Westeros când dragonii făceau legea din ceruri? Cum era Valyria după dezastrul care a lovit-o? La acestea și multe alte întrebări răspunde cronica unui maistru al Citadelei, completând istoria tulburătoare și pasionantă a Targaryenilor. Ilustrațiile făcute de artistul Doug Wheatley completează tabloul în două părți a istoriei sângeroase a celei mai cunoscute dinastii din Westeros. O capodoperă de istorie ficțională populară! - Sunday Times O țesătură fascinantă de războaie, căsnicii, morți, dragoni și politică, care au aerul unei istorii adevărate mai mult decât al unei lumi fantasy. O capodoperă de construcție a unei lumi ficționale. - Booklist Ilustrații de Doug Wheatley Fragment din cartea "Foc și sânge" de George R.R. Martin: "Jaehaerys Targaryen Întâiul a urcat pe Tronul de Fier în anul 48 D.C., la vârsta de paisprezece ani, și avea să conducă cele Șapte Regate pentru următorii cincizeci și patru de ani, până la moartea sa din cauze naturale în 103 D.C. În ultimii ani ai domniei sale, ca și în timpul domniei succesorului său, el a fost numit Regele cel Bătrân, din motive evidente, însă Jaehaerys a fost un bărbat tânăr și viguros mai multă vreme decât a fost bătrân și nevolnic, iar cărturari știutori vorbesc despre el cu respect, numindu-l "Conciliatorul". Scriind după un veac, Arhimaeșterul Umbert a declarat în mod faimos ca Aegon și surorile lui au cucerit cele Șapte Regate (cel puțin șase dintre ele), dar Jaehaerys Împăciuitorul a fost cel care le-a preschimbat cu adevărat într-un singur regat. Sarcina lui n-a fost defel ușoară, întrucât predecesorii săi imediați prăpădiseră multe din cele construite de Cuceritor, Aenys prin slăbiciune și nehotărâre, iar Maegor prin cruzime și sete de sânge. Ținutul moștenit de Jaehaerys era sărăcit, sfâșiat de războaie și măcinat de dezbinare și neîncredere, în timp ce noul rege însuși era practic un băiat, fără niciun fel de experiență în cârmuire. Până și revendicarea de către el a Tronului de Fier nu era mai presus de îndoială. Deși Jaehaerys era unicul fiu supraviețuitor al regelui Aenys I, fratele lui mai mare Aegon pretinsese domnia înaintea sa. Aegon Neîncoronatul murise în bătălia de sub Ochiul Zeilor, când încercase să-l răstoarne pe unchiul său Maegor, dar nu înainte de a se însura cu propria lui soră, Rhaena, cu care avusese două fiice, gemenele Aerea și Rhaella. Dacă Maegor cel Crud ar fi fost socotit doar un uzurpator, fără niciun drept la domnie, așa cum au susținut unii maeșteri, atunci prințul Aegon ar fi fost adevăratul rege, iar succesiunea ar fi trebuit să revină de drept fiicei lui cea mare, Aerea, nu fratelui său mezin. Sexul gemenelor a cântărit însă împotriva lor, alături de vârstă; fetițele nu aveau decât șase ani la moartea lui Maegor. În plus, istorisiri lăsate de contemporanii lor sugerează că Aerea era o copilă timidă, predispusă să plângă și să-și ude așternuturile, pe când Rhaella, cea mai îndrăzneață și mai robustă dintre cele două, era o novice care slujea în Septul Stelat și fusese jurată Credinței. Niciuna nu părea să aibă croială de regină; propria lor mamă, regina Rhaena, a recunoscut asta când a fost de acord ca tronul să fie ocupat de fratele său Jaehaerys, nu de fiicele ei. Unii au sugerat că Rhaena însăși putea revendica în mod întemeiat Coroana, fiind cea dintâi născută a regelui Aenys și a reginei Alyssa. Existau chiar unii care șopteau că regina Rhaena fusese cea care izbutise, cumva, să scape Ținutul de Maegor cel Crud, deși nu se stabilise niciodată cu succes prin ce mijloace i-ar fi putut aranja moartea, după ce fugise din Debarcaderul Regelui călare pe dragă ei Dreamfyre. Sexul i s-a pus însă împotrivă. "Aici nu-i Dorne", a răspuns lordul Rogar Baratheon când a fost întrebat, "și Rhaena nu-i Nymeria". Mai mult încă, regina rămasă de două ori văduva ajunsese să urască Debarcaderul Regelui și Curtea și-și dorea doar să revină pe Insula Frumoasă, unde găsise o măsură de tihnă înainte ca unchiul ei să o facă una dintre Miresele lui Negre." Citește mai puțin...