Padurea norvegiana

Subtilă, fermecătoare, profundă și foarte sexy – iată rețeta unui bestseller din care s-au vîndut numai în Japonia peste patru milioane de exemplare. - Publishers Wekly Pădurea norvegiană (1987) are ca leitmotiv melodia Norwegian Wood a formației Beatles, care îl însoțește pe personajul principal, Toru Watanabe, pe tot parcursul rememorării unor evenimente dureroase petrecute cu optsprezece ani în urmă.
Citește tot rezumatul cărții Padurea norvegiana... Un roman despre dragoste și mai ales moarte, în care mulți dintre eroii lui Murakami își găsesc salvarea. Carte recomandată de  Lidia Bodea  și  Ioana Chicet Macoveiciuc  în cadrul proiectului Libris, " Oameni și cart i ". Fragment din romanul "Pădurea norvegiană" de Haruki Murakami: ”— Da, Watanabe, dar dacă o iubești cu-adevărat, nu te poți stăpâni? — Poate că aș putea, am spus eu, luând o bucată de biban înmuiat în sos. — Tu nu prea înțelegi nevoile sexuale ale unui bărbat, îi spuse Nagasawa lui Hatsumi. Uită-te la mine, de exemplu. Suntem împreună de trei ani și între timp eu m-am culcat cu o mulțime de fete, dar nu-mi amintesc nici măcar de una. Nu știu cum le cheamă, nu mai știu cum arată. M-am culcat cu fiecare o singură dată. Le-am cunoscut, am făcut-o și  gata! Ce vezi tu rău în asta? — Ceea ce mă enervează la tine este arogantă, spuse Hatsumi aproape șoptit. Nu vorbim acum de faptul că te culci și cu altele, asta e cu totul altceva. Nu ți-am reproșat niciodată nimic, nu-i așa? — Nici măcar nu pot spune că umblu după alte fuste. E doar un joc și nu supăr pe nimeni, spuse Nagasawa. — Pe mine mă supără, normal. De ce nu te mulțumești numai cu mine? Nagasawa tăcu o clipă, scuturând paharul cu whisky. — Nu spun că nu m-aș mulțumi, dar e vorba de cu totul altceva. Tu nu poți să înțelegi nevoia de femei pe care o simt eu. Dacă te-am supărat, îmi cer iertare. Deci, nu este vorba de faptul că tu nu mi-ai ajunge, dar așa sunt eu și asta mă face să fiu eu. Nu mă pot schimba, înțeleg-i? Hatsumi luă tacâmurile de pe masă și începu să-și mănânce peștele. — Măcar nu-l mai tari și pe Watanabe după tine, spuse ea. — Din anumite puncte de vedere ne asemănăm foarte mult, eu și Watanabe, spuse Nagasawa. Pe nici unul dintre noi nu-l interesează decât propria-i persoană. Să zicem că eu sunt arogant și el nu, dar nu ne preocupă decât  ceea ce gândim, simțim sau facem. De aceea, noi gândim altfel decât gândesc ceilalți și exact asta îmi place la el.” Citește mai puțin...