Cele patruzeci de legi ale iubirii

Viața Ellei Rubinstein – o mamă casnică și o soție nefericită din suburbiile Bostonului zilelor noastre – se schimbă din temelii cînd, la aproape patruzeci de ani, se angajează la o agenție literară unde i se cere să scrie un referat despre romanul unui autor necunoscut. Astfel descoperă povestea fascinantei legături spirituale dintre faimosul poet persan Rumi și dervișul sufit Shams din Tabrīz, astfel cunoaște forța eliberatoare a iubirii care a schimbat destinele celor doi prieteni și care îl va schimba curînd și pe al ei: între Ella și Aziz Zahăra, autorul romanului, începe un schimb epistolar, apoi se înfiripă o minunată poveste de dragoste. O apologie a iubirii, privită în multiplele sale ipostaze, romanul Cele patruzeci de legi ale iubirii punctează cu subtilitate diferențele dintre religie și spiritualitate, dintre datorie și iubire. Fragment din cartea "Cele patruzeci de legi ale iubirii" de Elif Shafak: " Shams  Bagdad, 30 septembrie 1243  Biciuit de vânt, am plecat în goana calului, la prima geană de lumină. O singură dată m-am oprit să mă uit în urmă. Locașul dervișilor semăna cu un cuib de pasăre ascuns printre duzi și tufișuri. O vreme, chipul istovit al lui Baba Zaman mi-a apărut întruna în minte. Știam că-și făcea griji pentru mine. Dar nu vedeam nici un temei pentru asta. Pornisem într-o călătorie lăuntrică a Iubirii. Ce rău putea să iasă de-aici? Era cea de-a zecea mea lege: Soare-răsare, soare-apune, miazăzi ori miazănoapte, nu are nici o însemnătate. Oriîncotro te-ai îndrepta, îngrijește-te doar să prefaci fiecare călătorie într-una lăuntrică. Dacă vei călători înlăuntrul tău, vei putea colinda întreaga lume, cât e de întinsă, și dincolo de ea.  Cu toate că întrezăream multe greutăți în cale, asta nu mă neliniștea prea tare. Orice soartă m-ar fi așteptat în Konya, o întâmpinăm cu brațele deschise. Ca sufit, am fost învățat să primesc ghimpele împreună cu trandafirul, greutățile împreună cu bucuriile vieții. Din asta urmă o altă lege: Moașa știe că atunci când nu sunt dureri, calea copilului nu poate fi deschisă și mama nu poate da naștere. La fel, pentru ca un nou Eu să se nască, e nevoie de greutăți.  Așa cum lutul trebuie să treacă prin văpaie ca să ajungă mai trainic, Iubirea nu poate fi desăvârșită decât prin durere.  În noaptea de dinainte de-a părăsi locașul dervișilor, am deschis toate ferestrele odăii mele ca să las zgomotele, mirosurile și întunericul să se strecoare înăuntru. La lumina pâlpâitoare a unei lumânări, mi-am tăiat părul lung. Șuvițele groase au căzut pe podea. Apoi mi-am dat jos barba și mustață și mi-am scurtat sprâncenele. Când am isprăvit, mi-am cercetat chipul în oglindă, acum mai luminos și mai întinerit. Fără fir de păr, fata mea era eliberată de orice nume, vârstă, parte bărbătească sau femeiască. Nu avea nici trecut, nici viitor, închisă pe vecie în această clipă.  - Călătoria asta te schimbă deja, a zis învățătorul când m-am dus în chilia lui să-mi iau rămas-bun. Și nici n-a început încă.  - Da, am băgat de seamă, am spus încet. E încă una dintre cele patruzeci de legl: Căutarea Iubirii te schimbă. Nu e nici un căutător printre cei ce pornesc în căutarea Iubirii care să nu se coacă la minte pe drum. În clipa în care pornești căutarea Iubirii, începi să te schimbi pe dinăuntru și pe dinafară.  Cu un zâmbet ușor, Baba Zăman a scos o cutie îmbrăcată în catifea și mi-a întins-o. înăuntru am găsit trei lucruri: o oglindă de argint, o năframă de mătase și un șip cu unsoare. - Lucrurile astea o să te-ajute în călătorie. Slujește-te de ele când ai nevoie. Dacă îți pierzi vreodată prețuirea de sine, oglinda îți va arăta frumusețea ta lăuntrică. Dacă numele îți este pătat, năframa îți va aminti cât de curată ți-e inima. Cât despre balsam, îți va tămădui rănile, cele dinlăuntru și cele din afară.  Am mângâiat fiecare lucru, am închis cutia și i-am mulțumit lui Baba Zăman. Apoi n-a mai rămas nimic de zis. Pe când păsările ciripeau și stropii mărunți de rouă atârnau pe crengi la prima geană de lumină a dimineții, am încălecat. Am pornit spre Konya. nestfind la ce să mă aștept, dar având încredere în soarta pe care mi-o hărăzise Allah."